Сегодня: Среда 18 июля 2018 | EUR: 19.5491 | USD: 16.6822
 
ПОСЛЕДНИЕ СООБЩЕНИЯ
НА ФОРУМЕ

Тема: займы без официального трудоустройства
Автор: Anatoliyrouby
Дата: 16.07.2018
ответов: 0, просмотров: 0

Тема: Anktos, Leif, Zakosh and Ines Barbados
Автор: BogirPr
Дата: 16.07.2018
ответов: 26, просмотров: 30

Тема: Jesper, Anktos, Hauke and Ugo Hungary
Автор: GooseLix
Дата: 16.07.2018
ответов: 26, просмотров: 27

 
"Contabilitate şi audit" № 7, 2016
Главная » Архив журнала » № 7, 2016 » НАЛОГОВЫЙ КОДЕКС

Titlul II. IMPOZITUL PE VENIT

Articolul 12. Noţiuni

În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni:

1) Royalty (redevenţă) – plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

2) Anuităţi – plăţi regulate ale sumelor de asigurare, ale pensiilor sau indemnizaţiilor (prestaţiilor).

3) Dividend – venit obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic conform art. 57 alin. (2).

4) Venit impozabil – venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de angajator, obţinut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale.

41) Venit estimat – venit apreciat (rezultat) prin aplicarea metodelor şi surselor indirecte în cadrul controalelor fiscale, inclusiv ca urmare a instituirii posturilor fiscale.

5) Venit din investiţii – venit obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială.

6) Venit financiar – venit obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială.

7) Dobîndă, venit sub formă de dobîndă – orice venit obţinut conform creanţelor de orice fel (indiferent de modul întocmirii), inclusiv veniturile de pe depunerile băneşti, veniturile obţinute în baza unui contract de leasing financiar.

8) Opţion – condiţie care prevede dreptul la alegere.

9) Contract future – tip de tranzacţie încheiată la bursa de valori sau la bursa de mărfuri.

10) Distribuire – plăţile efectuate de către un agent economic în folosul unuia sau mai multor proprietari care au dreptul la încasarea acestor plăţi.

11) Deducere – sumă care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al contribuabilului conform prevederilor legislaţiei fiscale.

12) Scutire – sumă care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al contribuabilului conform art. 33, 34 şi 35.

13) Trecere în cont – sumă reţinută şi/sau achitată prealabil cu care contribuabilul are dreptul să micşoreze suma impozitului.

14) Cîştiguri – veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît in formă monetară, cît şi nemonetară.

15) Desemnare procentuală – proces în care contribuabilii care nu au datorii la bugetul public naţional pentru perioadele fiscale anterioare direcţionează un cuantum procentual de pînă la 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către organizaţiile necomerciale de utilitate publică, cultele religioase şi părţile componente ale acestora care sînt în drept să participe la desemnarea procentuală.

 

Articolul 121. Perioada fiscală  privind impozitul pe venit

(1) Prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.

(2) Pentru întreprinderile nou-create, perioadă fiscală se consideră perioada de la data înregistrării întreprinderii pînă la finele anului calendaristic.

(3) Pentru întreprinderile lichidate sau reorganizate, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic pînă la data radierii întreprinderii din Registrul de stat.

 

Articolul 13. Subiecţii impunerii

 

(1) Subiecţi ai impunerii sînt:

a) persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova, cu excepţia societăţilor specificate la art. 5 pct. 9), care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care practică activitate profesională, care, pe parcursul perioadei fiscale, obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;

b) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova;

c) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;

d) persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova şi obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;

e) persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri conform capitolului 11 din prezentul titlu.

 

(2) Subiecţii impunerii sînt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.

 

Articolul 14. Obiectul impunerii

 

(1) Obiect al impunerii îl constituie:

a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi de persoanele care practică activitate profesională;

b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător;

c) venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător;

d) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova;

e) venitul obţinut în Republica Moldova de persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe  teritoriul Republicii Moldova.

 

(2) Sursele de venit sînt stabilite în cap. 2 şi 11.

 

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2) ale prezentului articol, obiect al impunerii pentru cîştigurile şi veniturile specificate la art. 901 alin. (3), (31), (33), (34) şi (35) este exclusiv acest cîştig şi/sau venit.

 

Articolul 15. Cotele de impozit

Suma totală a impozitului pe venit se determină:

a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali în mărime de:

– 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 29 640 lei;

– 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 29 640 lei;

b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;

c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;

d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art. 225 şi 2251 – în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic.

 

Articolul 151. Modul de determinare  a obligaţiilor fiscale

Determinarea obligaţiilor fiscale, în conformitate cu prevederile prezentului titlu, se efectuează în modul stabilit de Guvern.

 

Articolul 152. Desemnarea procentuală

 

(1) Contribuabilul persoană fizică care nu are datorii la bugetul public naţional pentru perioadele fiscale anterioare este în drept de a desemna un cuantum procentual de pînă la 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către organizaţiile necomerciale de utilitate publică, cultele religioase şi părţile componente ale acestora prin una din următoarele forme:

a) odată cu prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit;

b) prin transfer bancar;

c) prin intermediul angajatorului.

 

(2) Desemnarea procentuală poate fi efectuată numai în cazul în care contribuabilul şi-a onorat obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit pentru perioada aferentă căreia se efectuează desemnarea procentuală.

 

(3) Mecanismul de desemnare procentuală şi lista concretă a organizaţiilor necomerciale de utilitate publică, cultelor religioase şi părţilor componente ale acestora care pot beneficia de direcţionarea unui cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget se stabilesc de Guvern.

 

(4) În cazul desemnării procentuale de către contribuabil persoană fizică a unei sume ce depăşeşte cuantumul procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către organizaţiile necomerciale de utilitate publică, cultele religioase şi părţile componente ale acestora, acesta va fi sancţionat conform art. 228, mijloacele financiare respective rămînînd în contul instituţiilor menţionate fără posibilitatea de returnare.

 

Articolul 16. Trecerea în cont a impozitelor

Contribuabilul are dreptul să treacă în cont suma reţinută şi/sau achitată prealabil, conform prevederilor cap. 12, 13, 14 şi 15 din prezentul titlu, cu excepţia art. 901 şi 91.

 

Articolul 17. Impozitarea venitului proprietarului decedat

Veniturile generate de proprietatea persoanei decedate se consideră venituri ale moştenitorului după acceptarea succesiunii.

 

Capitolul 2
COMPOZIŢIA VENITULUI

 

Articolul 18. Sursele de venit impozabile

În venitul brut se includ:

a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte activităţi similare;

b) venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către membrii societăţilor şi venitul obţinut de către acţionarii fondurilor de investiţii, conform prevederilor cap. 9;

c) plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de angajator, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;

d) venitul din chirie (arendă);

e) creşterea de capital definită la art. 37 alin. (7);

f) venitul aferent provizioanelor neutilizate conform art. 24 alin. (16), art. 31 alin. (6);

f1) suma diminuărilor reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale în urma îmbunătăţirii calităţii acestora pe parcursul anului fiscal;

f2) suma diminuărilor provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente în urma îmbunătăţirii calităţii şi/sau rambursării acestora pe parcursul anului fiscal;

g) venitul obţinut sub formă de dobîndă;

h) royalty (redevenţe);

i) anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare şi neutilizate conform art. 22. Excepţie fac cele prevăzute la art. 20 lit. a);

j) venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor cînd formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului;

k) dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc aceste plăţi;

l) sumele obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de concurenţă;

Litera m) este abrogată prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

n) veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de despăgubire pentru venitul ratat, precum şi ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii arvunei;

o) alte venituri care nu au fost specificate la literele menţionate şi care nu sînt neimpozabile conform legislaţiei fiscale.

 

Articolul 19. Facilităţi acordate de angajator

Facilităţile impozabile acordate de angajator includ:

a) plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art. 24 alin. (20), precum şi a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern;

b) suma anulată a datoriei salariatului faţă de angajator;

c) suma plătită suplimentar de angajator la orice plată a salariatului pentru locuinţa acordată de către angajator;

d) suma dobînzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la creditele pe termen lung – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare;

e) cheltuielile angajatorului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri personale:

– în cazul în care bunurile sînt proprietate a angajatorului, cheltuielile acestuia, determinate în procente din baza valorică, pentru fiecare bun dat în folosinţă, în funcţie de categoria de proprietate prevăzută la art. 26 alin. (6): I – 0,0082%, II – 0,0137%, III – 0,0274%, IV – 0,0548% şi V – 0,0822%, pentru fiecare zi de folosinţă;

– în cazul în care bunurile nu sînt proprietate a angajatorului – cheltuielile acestuia pentru obţinerea dreptului de folosinţă asupra bunurilor, pentru fiecare zi de folosinţă.

Litera f) este abrogată prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

 

Articolul 20. Sursele de venit neimpozabile

În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit:

a) anuităţile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat şi drepturi de asistenţă socială achitate din bugetul de stat, specificate de legislaţia în vigoare, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii conform art. 22;

b) despăgubirile şi indemnizaţiile unice primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă sau în urma unei boli profesionale, de salariaţi ori de moştenitorii lor legali;

c) plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de boală, de traumatisme, sau în alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare de sănătate;

d) compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu: pentru aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Parlament şi aparatul acestuia, aparatul Guvernului, în limitele şi în modul stabilite de Preşedintele Republicii Moldova, Parlament şi, respectiv, de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor agenţilor economici legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în cazul depăşirii limitelor de cazare stabilite de Guvern;

d1) restituirea cheltuielilor şi plăţilor compensatorii ce ţin de executarea obligaţiilor de serviciu ale militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din organele apărării naţionale şi de ocrotire a normelor de drept, securităţii statului şi ordinii publice din contul bugetului de stat, şi anume:

– restituirea cheltuielilor la transportul militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice şi membrilor familiilor lor, al bunurilor personale ale acestora în legătură cu încadrarea în serviciu, îndeplinirea serviciului şi trecerea în rezervă (retragerea), inclusiv a cheltuielilor de transport legate de deplasare la tratament balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu, precum şi a cheltuielilor la transportul recruţilor şi rezerviştilor chemaţi la concentrare sau mobilizare;

– indemnizaţia de transfer;

– indemnizaţia unică de instalare;

– indemnizaţia unică plătită absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt militar şi instituţiei de învăţămînt superior cu statut de mare unitate specială;

– compensaţia bănească pentru închirierea spaţiului locativ;

– compensaţia bănească pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ;

– compensaţia bănească, echivalentă normelor de asigurare pentru raţia alimentară şi echipament, în mărimea stabilită de Guvern;

d2) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul cauzat sau/şi venitul ratat ca urmare a efectuării cercetărilor arheologice pe terenurile aflate în proprietatea sau în posesia acestor persoane;

d3) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale sau tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii;

d4) sumele primite de proprietari sau deţinători pentru bunurile rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei;

e) bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate la învăţămînt postuniversitar sau la învăţămînt postuniversitar specializat la instituţiile de învăţămînt de stat şi particulare, în conformitate cu legislaţia cu privire la învăţămînt, stabilite de aceste instituţii de învăţămînt, precum şi bursele acordate de către organizaţiile filantropice, cu excepţia retribuţiei pentru activitatea didactică sau de cercetare, indemnizaţiile unice acordate tinerilor specialişti angajaţi la lucru, conform repartizării, în localităţile rurale;

f) pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii;

Litera g) este abrogată prin Legea nr. 71 din 12.04.2015.

h) compensaţiile nominative plătite păturilor insuficient asigurate, social vulnerabile ale populaţiei, precum şi prestaţiile de asigurări sociale, care nu sînt achitate sub formă de anuităţi;

i) patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire;

i1) patrimoniul primit de către casele de copii de tip familial cu titlu de donaţie;

j) veniturile de la primirea gratuită a proprietăţii, inclusiv a mijloacelor băneşti, conform deciziei Guvernului sau a autorităţilor competente ale administraţiei publice locale;

Litera k) este exclusă prin Legea nr. 111-XVI din 27.04.2007.

l) ajutoarele primite de la organizaţii filantropice – fundaţii şi asociaţii obşteşti – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei;

m) contribuţiile la capitalul unui agent economic, prevăzute la art. 55;

n) veniturile misiunilor diplomatice şi altor misiuni asimilate lor, organizaţiilor statelor străine, organizaţiilor internaţionale şi personalului acestora, prevăzute la art. 54;

o) sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile medicale de stat;

Litera o1) este abrogată prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

Litera p) este exclusă prin Legea nr. 177-XVI din 20.07.2007.

p1) cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 10% din scutirea personală stabilită la art. 33 alin. (1);

q) mijloacele băneşti plătite, sub formă de ajutor material unic sau de reparare a prejudiciului, unor categorii de funcţionari publici sau familiilor acestora, în conformitate cu legislaţia;

r) ajutorul material obţinut de persoanele fizice din fondurile de rezervă ale Guvernului, ale autorităţilor administraţiei publice locale, din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei, precum şi din mijloacele sindicatelor, în conformitate cu regulamentele care prevăd acordarea unui astfel de ajutor;

s) ajutorul financiar obţinut de către sportivi şi antrenori de la Comitetul Internaţional Olimpic, premiile obţinute de către sportivi, antrenori şi tehnicieni la competiţiile sportive internaţionale, bursele sportive şi indemnizaţiile acordate loturilor naţionale în vederea pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale;

t) ajutorul financiar obţinut de Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil şi de la alte organizaţii sportive internaţionale;

u) premiul naţional al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, ştiinţei şi tehnicii, precum şi premiile elevilor şi profesorilor animatori acordate, în mărimi stabilite în actele normative în vigoare, pentru performanţele obţinute în cadrul olimpiadelor şi concursurilor raionale, orăşeneşti, municipale, zonale, republicane, regionale şi internaţionale;

u1) dobînzile de la valorile mobiliare de stat;

Litera v) este abrogată prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

w) recompensa acordată membrilor gospodăriilor (familiilor) pentru participarea la sondajele selective efectuate de organele de statistică;

x) veniturile persoanelor fizice obţinute din activitatea în baza patentei de întreprinzător;

y) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea materiei prime secundare, inclusiv a deşeurilor şi a reziduurilor de hîrtie şi de carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), de metale feroase şi neferoase, a reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora şi ambalajului returnabil, precum şi a acumulatoarelor electrice uzate;

y1) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la comercializarea producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, efectuată în adresa altei persoane fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier);

y2) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la livrarea laptelui natural;

z) veniturile obţinute în urma utilizării facilităţilor fiscale;

Litera z1) este abrogată prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

z2) mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi/sau mijloacele financiare obţinute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinaţiei acestora;

z3) compensaţiile pagubelor morale;

z4) venitul obţinut ca urmare a anulării restanţelor la bugetul public naţional;

z5) solda bănească a militarilor în termen, a elevilor şi cursanţilor (studenţilor) instituţiilor de învăţămînt militar şi ai instituţiei de învăţămînt superior cu statut de mare unitate specială;

z6) veniturile obţinute ca urmare a compensării daunei materiale cauzate, în partea în care compensaţia acordată nu depăşeşte dauna materială cauzată;

z7) plata depozitelor garantate din Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, conform Legii nr. 575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar;

Litera z8) este abrogată prin Legea nr. 178 din 11.07.2012.

z9) venitul din reevaluarea mijloacelor fixe şi a altor active, precum şi din reluarea pierderilor din depreciere a mijloacelor fixe şi a altor active;

z10) dividendele aferente perioadelor fiscale de pînă la 1 ianuarie 2008 achitate în folosul persoanelor fizice rezidente;

z11) veniturile sub formă de royalty ale persoanelor fizice în vîrstă de 60 ani şi mai mult din domeniul literaturii, artei şi ştiinţei;

z12) veniturile persoanelor juridice obţinute în urma valorificării surselor financiare externe în cadrul proiectelor şi granturilor internaţionale ce ţin de dezvoltarea învăţămîntului şi cercetării;

z13) veniturile obţinute de către organizaţiile necomerciale de utilitate publică, cultele religioase şi părţile componente ale acestora conform legii în urma desemnării procentuale.

 

Articolul 21. Reguli speciale referitoare la venit

 

(1) Venitul obţinut sub formă nemonetară se evaluează de către fiecare subiect al impunerii şi constituie valoarea medie a preţului de livrare a mărfurilor şi/sau de prestare a serviciilor analoage pe luna precedentă lunii în care a fost obţinut venit sub formă nemonetară. În cazul în care, pe luna precedentă lunii în care a fost obţinut venit sub formă nemonetară, nu au fost efectuate livrări de mărfuri şi/sau prestări de servicii, venitul obţinut sub formă nemonetară nu poate fi mai mic decît preţul de cost al mărfurilor livrate şi/sau al serviciilor prestate în luna curentă.

 

(2) În cazul anuităţilor, partea oricărei anuităţi care este inclusă în venitul anual se deduce la calcularea venitului impozabil. Deducerea este egală cu suma vărsată de contribuabil în fondul de pensii nestatal calificat şi nededusă din venitul lui brut conform art. 66 alin. (2), precum şi cu suma primelor de asigurare achitate de către contribuabil persoană fizică conform contractelor de asigurare şi coasigurare şi împărţită la numărul de ani presupuşi pentru efectuarea plăţilor (din momentul în care a început plata anuităţilor).

 

(3) În cazul efectuării operaţiunilor în valută străină:

1) La calcularea venitului impozabil, venitul brut şi alte încasări, precum şi cheltuielile suportate în valută străină se recalculează în monedă naţională la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data tranzacţiei.

2) Orice datorie atît a contribuabilului, cît şi faţă de contribuabil, a cărei sumă este exprimată în valută străină, se recalculează la cursul oficial al leului moldovenesc valabil pentru ultima zi a anului fiscal.

21) Dacă operaţiunea se efectuează în valuta străină faţă de care Banca Naţională a Moldovei nu cotează leul moldovenesc, atunci conversiunea are loc în două etape. Iniţial, valuta străină este recalculată în altă valută străină faţă de care Banca Naţională a Moldovei cotează leul moldovenesc. Pentru aceasta se foloseşte metoda directă de corelaţie între cursurile respectivelor valute străine. Suma obţinută astfel în altă valută străină este recalculată în monedă naţională la cursul oficial al leului moldovenesc.

3) Orice venit sau pierdere de pe urma recalculării datoriei conform pct. 2) se consideră venit obţinut sau pierdere suportată în ultima zi a anului fiscal.

31) Data tranzacţiei este considerată data reflectată în extrasul de cont al băncii, iar în alte cazuri – data menţionată în documentele primare. În momentul expedierii mărfurilor, data tranzacţiei este considerată data menţionată în documentele de însoţire ale furnizorului, care trebuie să coincidă cu data transmiterii mărfurilor către agentul economic transportator sau cu data primirii de către reprezentantul cumpărătorului, indiferent de perioada în care a fost reflectată în contabilitatea părţilor contractante, conform regulilor INCOTERMS. Momentul transmiterii către agentul economic transportator a mărfurilor se consideră trecerea în posesia cumpărătorului şi reprezintă data efectuării tranzacţiei.

32) Dacă în perioada care s-a scurs de la data efectuării tranzacţiei şi pînă la data achitării pentru datoria creată cursul oficial al leului moldovenesc s-a modificat, atunci apare diferenţa de curs valutar. Dacă achitarea sumei are loc în aceeaşi perioadă a anului fiscal în care a avut loc tranzacţia, atunci diferenţa de curs valutar dintre suma reflectată iniţial în contabilitate şi suma achitată efectiv reprezintă venitul sau pierderea anului fiscal curent.

33) În cazul în care achitarea pentru datoria creată nu are loc în aceeaşi perioadă a anului fiscal în care a avut loc tranzacţia, aceasta este reevaluată de către contribuabil la cursul oficial al leului moldovenesc în ultima zi a anului fiscal pentru care se prezintă declaraţia fiscală, iar diferenţa de curs valutar apărută este considerată drept venit sau pierdere a aceluiaşi an fiscal. Indiferent de eventualele fluctuaţii ale cursului oficial al leului moldovenesc pe viitor, pentru reflectarea situaţiei financiare a contribuabilului la data întocmirii bilanţului, conturile în valută străină se reflectă în sume echivalente în monedă naţională la cursul oficial al leului moldovenesc faţă de valuta străină, valabil în ziua respectivă. Diferenţa dintre suma indicată în contabilitate şi suma în care a fost reflectată în contabilitate tranzacţia pe parcursul perioadei sau în anul precedent este considerată drept venit sau pierdere.

4) Operaţiunile în care intervin obligaţii de plată în valută străină se referă la:

a) cheltuielile care urmează să fie efectuate sau venitul care urmează să fie obţinut în urma calculelor;

b) contractele futures, opţioanele şi alte operaţiuni financiare similare.

Punctul 5) este abrogat prin Legea nr. 138 din 17.06.2016.

 

(4) Persoana care face o donaţie sub formă de mijloace băneşti se consideră drept persoană care a obţinut venit în mărimea sumei mijloacelor băneşti donate, cu excepţia sumei donate de persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător în partea în care această sumă nu depăşeşte venitul impozabil.

 

Articolul 22. Nerecunoaşterea venitului în cazul pierderii forţate a proprietăţii

 

(1) Nu se recunoaşte venitul la înlocuirea proprietăţii cu o proprietate de acelaşi tip în cazul pierderii ei forţate.

 

(2) În cazul nerecunoaşterii venitului în conformitate cu alin. (1), baza valorică a proprietăţii de înlocuire se consideră baza valorică a proprietăţii înlocuite, majorată cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea proprietăţii, care nu este acoperită din venitul obţinut în cazul pierderii forţate.

 

(3) Proprietatea se consideră pierdută în mod forţat, dacă ea este parţial sau total distrusă, furată, sechestrată sau destinată demolării ori dacă contribuabilul este forţat într-un oarecare alt mod să-şi abandoneze proprietatea din cauza pericolului sau iminenţei uneia din acţiunile sau evenimentele menţionate mai sus.

 

(4) Proprietatea de înlocuire se consideră de acelaşi tip atunci cînd ea are aceleaşi însuşiri sau este de aceeaşi natură ca şi proprietatea înlocuită (indiferent de faptul dacă este sau nu o proprietate de acelaşi nivel sau calitate).

 

(5) Perioada de înlocuire este perioada care expiră în anul fiscal următor celui în care s-a produs pierderea.

 

Capitolul 3
DEDUCERILE AFERENTE ACTIVITĂŢII DE ÎNTREPRINZĂTOR

 

Articolul 23. Regula generală

Nu se permite deducerea cheltuielilor personale şi familiale, cu excepţia cazurilor pentru care prezentul titlu prevede un alt mod de reglementare.

 

Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente   activităţii de întreprinzător

 

(1) Se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.

 

(2) În cazul în care cheltuielile suportate de contribuabil cuprind cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător şi cheltuielile personale, deducerea se permite numai atunci cînd cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător le depăşesc pe cele personale şi numai pentru acea parte a cheltuielilor care se referă nemijlocit la desfăşurarea activităţii de întreprinzător.

 

(3) Deducerea cheltuielilor de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de Guvern, cu excepţia celor reglementate de prezentul articol.

 

(4) Prin derogare de la art. 30, se permite deducerea sumelor achitate ca impozite şi taxe de către subdiviziunile situate în unităţile administrativ-teritoriale, al căror buget nu constituie parte componentă a bugetului public naţional.

 

(41) Prin derogare de la prevederile prezentului articol, ale art. 26 şi 27, deducerea uzurii şi cheltuielilor pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de către persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, deductibile conform prezentului titlu, se permite doar pentru un singur autoturism pentru fiecare persoană specificată la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova şi doar în scopul activităţii de întreprinzător.

Alineatul (5) este abrogat prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

 

(6) Nu se permite deducerea sumelor plătite la procurarea proprietăţii pe care se calculează uzura (amortizarea) şi faţă de care se aplică prevederile art. 26, 28 şi 29.

 

(7) Nu se permite deducerea compensaţiilor, remuneraţiilor, dobînzilor, plăţii pentru închirieri de bunuri şi altor cheltuieli efectuate în interesul unui membru al familiei contribuabilului, al unei persoane cu funcţie de răspundere sau al unui conducător de agent economic, al unui membru al societăţii sau al altei persoane interdependente, dacă nu există justificarea plăţii unei astfel de sume.

 

(8) Nu se permite deducerea pierderilor în urma vînzării sau schimbului proprietăţii, îndeplinirii lucrărilor şi prestării serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între persoanele interdependente.

 

(9) Nu se permite deducerea cheltuielilor legate de obţinerea venitului scutit de impozitare.

 

(10) Se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, neconfirmate documentar, în mărime de 0,2% din venitul impozabil.

 

(11) Nu se permite deducerea sumelor achitate sau suportate în folosul titularului patentei de întreprinzător.

 

(12) Nu se permite deducerea plăţilor pentru eliminările supranormative de substanţe poluante în mediul înconjurător şi folosirea supralimită a resurselor naturale.

 

(13) Deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor.

 

(14) Se permite deducerea cheltuielilor aferente transmiterii gratuite a proprietăţii conform deciziei Guvernului sau a autorităţilor competente ale administraţiei publice locale.

 

(15) Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul anului fiscal sub formă de taxe de aderare şi cotizaţii de membru destinate activităţii patronatelor. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.

 

(151) Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul anului fiscal sub formă de taxe de alocaţii financiare destinate activităţii sindicatelor. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.

 

(16) Societăţilor de audit şi auditorilor întreprinzători individuali li se permite deducerea cheltuielilor, în mărime de 15% din venitul vînzărilor în anul de gestiune aferente auditului situaţiilor financiare anuale şi/sau situaţiilor financiare anuale consolidate, atît pentru formarea provizioanelor aferente riscului de audit, cît şi pentru primele de asigurare conform contractelor de asigurare de răspundere civilă profesională, încheiate potrivit legislaţiei în vigoare pentru asigurarea riscului de audit.

 

(17) Se permite deducerea cheltuielilor suportate de întreprinderile agricole pentru întreţinerea obiectivelor de menire social-culturală aflate în gestiune, conform normelor (cheltuielilor medii) stabilite pentru întreţinerea instituţiilor similare finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.

 

(18) Nu se permite deducerea sumei din reevaluarea şi din deprecierea mijloacelor fixe şi a altor active.

 

(19) Se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern.

 

(20) Se permite deducerea cheltuielilor anuale suportate de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului în mărime de pînă la 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002, pe anul respectiv.

 

(21) Se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru acordarea burselor private, în modul stabilit de Guvern.

 

Articolul 25. Deducerea dobînzilor aferente creditelor şi împrumuturilor

 

(1) Deducerea dobînzilor aferente creditelor şi împrumuturilor se permite în conformitate cu art. 24.

 

(2) Deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenţii economici în folosul persoanelor fizice şi juridice (cu excepţia instituţiilor financiare, a organizaţiilor de microfinanţare şi a companiilor de leasing) se acceptă în limita ratei medii ponderate a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină. Rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină se determină de către Banca Naţională a Moldovei şi se publică pe pagina web oficială a acesteia.

 

(3) În cazul emisiunii unor titluri de creanţă după 1 ianuarie 1998, partea discontului iniţial, în raport cu titlul de creanţă care este permis emitentului ca deducere a dobînzii, va fi echivalentă cu partea acestui discont repartizat proporţional în anul fiscal.

 

Articolul 26. Deducerea uzurii calculate

 

(1) Mărimea deducerii uzurii calculate a proprietăţii se determină în conformitate cu prezentul articol, cu art. 24 şi 27.

 

(2) Proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6 000 lei.

 

(3) Sînt considerate, de asemenea, proprietate pe care se calculează uzura investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă. În sensul prezentului alineat, prin investiţie se înţelege excedentul cheltuielilor ce ţin de reparaţie, îmbunătăţire şi altele asemenea, în privinţa mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menţionate, permise spre deducere în anul fiscal conform modului stabilit la art. 27 alin. (9).

 

(4) Din punct de vedere fiscal, în cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar al mijloacelor fixe primite în leasing, iar în cazul leasingului operaţional, calitatea de proprietar o are locatorul. Calcularea şi deducerea uzurii mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing se efectuează de către locatar în cazul leasingului financiar şi de către locator în cazul leasingului operaţional.

 

(5) Mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulţirea bazei valorice a mijloacelor fixe, la sfîrşitul perioadei de gestiune, ce se raportă la o anumită categorie de proprietate, la norma de uzură respectivă prevăzută la alin. (8). Baza valorică a mijloacelor fixe la sfîrşitul perioadei de gestiune se determină ca valoare a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune, majorată cu valoarea mijloacelor fixe nou-procurate şi cu suma corectărilor şi micşorată cu suma de la comercializarea lor sau cu baza valorică ajustată în cazul altor ieşiri. Valoarea mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune ce se raportă la categoria respectivă de proprietate se determină ca diferenţă dintre baza valorică a mijloacelor fixe la sfîrşitul perioadei de gestiune precedente şi suma uzurii calculate a perioadei de gestiune precedente.

 

(6) Întreaga proprietate a contribuabilului trebuie să fie raportată la una din categoriile de proprietate, în ordinea stabilită de Guvern.

 

(7) Se stabileşte următoarea ordine de evidenţă a proprietăţii pe categorii:

a) pentru proprietatea raportată la categoria I, calcularea uzurii se face pentru fiecare obiect;

b) pentru proprietatea raportată la categoriile II–V, calcularea uzurii se efectuează prin aplicarea normei de uzură la baza valorică a categoriei respective. Raportarea proprietăţii la categoriile de proprietate se efectuează în modul prevăzut de Guvern;

c) pentru proprietatea ce reprezintă investiţii efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă, uzura se calculează în modul stabilit pentru categoria de proprietate la care se atribuie mijloacele fixe respective.

 

(8) La fiecare categorie de proprietate se aplică următoarele norme de uzură:

 

Categoria de proprietate

Norma de uzură, %

I

5

II

8

III

12,5

IV

20

V

30

 

(9) Calcularea uzurii şi deducerea acesteia pentru întreţinerea autoturismului se efectuează în felul următor:

a) în cazul în care valoarea autoturismului este de pînă la 200 000 lei, uzura calculată se deduce integral, în funcţie de valoarea autoturismului;

b) în cazul în care valoarea autoturismului depăşeşte 200 000 lei, deducerea se limitează la suma calculată a uzurii, reieşind din valoarea autoturismului egală cu 200 000 lei. Prevederea nu se aplică autoturismelor utilizate în calitate de mijloace fixe în activitatea de bază care reprezintă acordare de servicii, a căror uzură constituie parte componentă a costului vînzărilor.

 

(10) Evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern.

 

Articolul 27. Valoarea mijloacelor fixe

 

(1) Valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compune din preţul lor de procurare, precum şi din toate cheltuielile aferente procurării lor, inclusiv cheltuielile de transportare, asamblare şi asigurare, dobînzile plătite sau calculate pînă la punerea obiectului în exploatare. Valoarea mijloacelor fixe aferente proprietăţii create cu forţe proprii include toate impozitele şi taxele, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care se trece în cont, cheltuielile şi plata dobînzilor aferente acestor mijloace fixe pentru întreaga perioadă de pînă la punerea lor în exploatare. Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se majorează cu valoarea mijloacelor fixe nou-procurate sau create cu forţe proprii şi cu suma corectărilor în perioada de gestiune, prevăzute la alin. (8).

 

(2) Mijloacele obţinute de la înstrăinarea mijloacelor fixe, cu excepţia celor obţinute din înstrăinarea autoturismului care a fost inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art. 26 alin. (9) lit. b), se raportează la reducerea bazei valorice a categoriei respective de proprietate. Dacă reducerea indicată conduce, la sfîrşitul perioadei de gestiune, la un rezultat negativ pe categoria de proprietate, atunci acest rezultat se include în venit, iar valoarea categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune corespunzătoare se egalează cu zero. În cazul înstrăinării autoturismului inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art. 26 alin. (9) lit. b), baza valorică a categoriei respective de proprietate se reduce cu valoarea rămasă a autoturismului înstrăinat, determinată pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus în categoria respectivă. Venitul sau pierderea calculată ca diferenţă între suma mijloacelor obţinute de la înstrăinarea autoturismului şi baza valorică a acestuia se recunoaşte drept venit sau pierdere a perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea. Baza valorică a autoturismului reprezintă valoarea acestuia micşorată cu suma uzurii calculate.

 

(3) Includerea iniţială a mijloacelor fixe la categoria respectivă de proprietate se face la momentul punerii lor în exploatare.

 

(4) Valoarea iniţială a unei proprietăţi aflate în posesia contribuabilului la data de 1 ianuarie 1998 va fi baza ei valorică, determinată conform art. 38 alin. (1) şi (2), la această dată. În acest caz, calculele uzurii şi toate celelalte ajustări ale valorii pentru perioadele precedente se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare în perioada respectivă. Baza valorică a fiecărui mijloc fix se determină în modul stabilit de Guvern.

 

(5) Dacă la sfîrşitul anului fiscal la categoria respectivă nu se află nici o proprietate sau suma rămasă este mai mică de 6 000 lei, după efectuarea ajustărilor specificate la alin. (1) şi (2) ale prezentului articol şi la art. 26 alin. (3), valoarea restantă urmează a fi dedusă.

 

(6) Se permite deducerea cheltuielilor legate de investigaţii şi cercetări ştiinţifice, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal în calitate de cheltuieli curente.

 

(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică faţă de terenuri sau alte bunuri supuse uzurii, precum şi faţă de orice alte cheltuieli achitate sau suportate în scopul descoperirii sau precizării locului de amplasare a resurselor naturale, determinării cantităţii şi calităţii lor.

 

(8) Deducerea cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii se efectuează după cum urmează:

a) dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia proprietăţii nu depăşesc 15% din baza valorică a categoriei respective de proprietate (determinată fără a lua în considerare schimbările pe parcursul anului fiscal respectiv), cheltuielile în cauză vor fi permise spre deducere în anul respectiv;

b) dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia proprietăţii depăşesc 15% din baza valorică pentru fiecare obiect a categoriei I de proprietate şi baza valorică a categoriilor II–V de proprietate, mărimea acestui surplus se consideră drept cheltuieli pentru recondiţionare şi se reflectă la majorarea bazei valorice a categoriei respective de proprietate.

 

(9) Prin derogare de la alin. (8) lit. a) şi b), în perioada fiscală respectivă se permite deducerea:

a) cheltuielilor de reparaţie a drumurilor, a mijloacelor de transport aerian internaţional de pasageri şi cargo – ca cheltuieli curente;

b) cheltuielilor aferente reparaţiei mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor art. 26 alin. (2) şi care sînt utilizate în activitatea de întreprinzător a agentului economic, conform contractului de arendă (locaţiune), leasing operaţional al mijloacelor de transport aerian internaţional – cheltuieli suportarea cărora, potrivit contractului nominalizat, revine arendaşului (locatarului). Deducerea cheltuielilor în cauză se permite în limita a 15% din suma calculată a arendei (locaţiunii) suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar pentru mijloacele de transport aerian internaţional, în mărime de 100%.

 

(10) Baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate se ajustează cu:

a) suma taxei pe valoarea adăugată, ce urmează a fi trecută în cont în conformitate cu prezentul cod, calculată din valoarea contabilă a mijloacelor fixe comercializate, care sînt trecute, în evidenţa contabilă, cu taxa pe valoarea adăugată;

b) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerii lor la pierderi, în evidenţa contabilă, în legătură cu uzura totală;

c) diferenţele pozitive rezultate din reevaluarea efectuată în conformitate cu cap. IV din Legea nr. 1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor l şi II ale Codului fiscal.

 

(11) În scopuri fiscale nu se recunosc diferenţele din reevaluarea mijloacelor fixe.

 

(12) Se permite deducerea uzurii mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit, cu excepţia cazurilor cînd valoarea acestora a fost inclusă în venitul neimpozabil al contribuabilului.

 

(121) Începînd cu perioada fiscală 2014, se permite deducerea uzurii mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit şi puse în funcţiune în perioadele fiscale anterioare anului 2014, a căror valoare a fost inclusă la venituri impozabile ale contribuabilului. Uzura acestor mijloace fixe se calculează reieşind din valoarea reflectată în bilanţul contribuabilului conform situaţiei din 31 decembrie 2013.

 

Articolul 28. Deducerea amortizării  proprietăţii nemateriale

Se permite deducerea amortizării fiecărei unităţi de proprietate nematerială amortizabilă (brevete de invenţie, drept de autor şi drepturi conexe, desene şi modele industriale, contracte, drepturi speciale etc.) cu termen de utilizare limitat, calculînd perioada ei de utilizare prin aplicarea metodei liniare.

 

Articolul 29. Deducerea cheltuielilor legate de extracţia resurselor naturale irecuperabile

 

(1) Deducerea cheltuielilor legate de extracţia resurselor naturale irecuperabile se permite în conformitate cu art. 24 alin. (1).

 

(2) Cheltuielile legate de explorarea şi exploatarea zăcămintelor de resurse naturale, suportate pînă la începutul exploatării, precum şi plăţile aferente ale dobînzii se reflectă la creşterea valorii resurselor naturale.

 

(3) Mărimea deducerii cheltuielilor legate de extracţia resurselor naturale se determină prin înmulţirea bazei valorice a resurselor naturale cu rezultatul obţinut de la împărţirea volumului extracţiei pe parcursul anului fiscal la volumul prognozat total al extracţiei pentru zăcămîntul dat (în expresie naturală).

 

(4) Deducerea cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor se permite în limitele mărimii calculate, care se determină ca raport al cheltuielilor necesare pentru recultivare la soldul rezervelor industriale ale substanţelor utile de la zăcămîntul respectiv, înmulţit la volumul substanţelor utile extrase pe perioada de gestiune.

 

(5) Deducerea cheltuielilor viitoare privind recuperarea pierderilor producţiei agricole în cazul atribuirii terenurilor prin hotărîre de Guvern se permite în limitele mărimii calculate, care se determină ca raport al costului pierderilor la soldul rezervelor industriale din conturul terenului existent atribuit, înmulţit la volumul substanţelor utile extrase pe perioada de gestiune.

 

Articolul 30. Restricţiile privind deducerea impozitelor şi amenzilor

 

(1) Nu se permite deducerea impozitului pe venit, instituit în prezentul titlu, a penalităţilor şi a amenzilor aferente lui, precum şi a amenzilor şi penalităţilor aferente altor impozite, taxe şi plăţi obligatorii la buget, a amenzilor şi penalităţilor aplicate pentru încălcarea actelor normative.

 

(2) Nu se permite deducerea impozitelor achitate în numele unei persoane, alta decît contribuabilul.

 

Articolul 31. Limitarea altor deduceri

 

(1) Se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

 

(2) Nu se permite deducerea provizioanelor, cu excepţia reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale, pentru instituţiile financiare, efectuate conform alin. (3), şi pentru pierderi la împrumuturi şi dobînzile aferente (provizioane), pentru organizaţiile de microfinanţare, efectuate conform alin. (4).

 

(3) Instituţiilor financiare li se permite deducerea reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale, calculate conform IFRS.

 

(4) Organizaţiilor de microfinanţare li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente, al căror volum se determină conform regulamentelor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare cu privire la clasificarea împrumuturilor şi formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi, condiţionate de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente.

 

(5) Băncilor admise şi obligate de Banca Naţională a Moldovei să participe la formarea mijloacelor Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar li se permite de a efectua deduceri ale vărsămîntului obligatoriu anual, contribuţiilor iniţiale, contribuţiilor trimestriale şi contribuţiilor speciale ale băncilor în fondul menţionat, stabilite prin Legea nr. 575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar.

 

(51) Producătorilor de produse vitivinicole, obligaţi să contribuie la formarea mijloacelor Fondului Viei şi Vinului, li se permite să efectueze deduceri ale contribuţiilor în fondul menţionat, stabilite prin Legea viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006.

 

(6) Companiilor de leasing li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi dobînzilor de leasing în mărime de pînă la 5% din soldul mediu anual al creanţelor aferente contractelor de leasing, dacă aceste creanţe sînt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.

 

(7) Prin derogare de la alin. (6), organizaţiilor de microfinanţare care practică activitatea de leasing financiar li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi dobînzilor de leasing în mărime de pînă la 5% din soldul mediu anual al creanţelor aferente contractelor de leasing, dacă aceste creanţe sînt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.

 

Articolul 32. Reportarea pierderilor în viitor

 

(1) Dacă, pe parcursul anului fiscal, cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al contribuabilului în anul curent, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat pe următorii cinci ani.

 

(2) Suma reportată pe unul din anii fiscali următori celui în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următorii patru ani.

 

(3) Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mult de un an, prevederile prezentului articol se aplică faţă de aceste pierderi în ordinea în care au apărut.

 

Capitolul 4
SCUTIRI ŞI ALTE DEDUCERI

 

Articolul 33. Scutiri personale

 

(1) Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 10 128 lei pe an.

 

(2) Suma scutirii personale, stabilită la alin. (1), va constitui 15 060 lei pe an pentru orice persoană care:

a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl;

b) este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;

c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;

d) este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;

e) este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II;

f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

 

Articolul 34. Scutiri acordate soţiei (soţului)

 

(1) Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 10 128 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

 

(2) Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art. 33 alin. (2) are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 15 060lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

 

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se vor aplica din luna următoare lunii în care au apărut circumstanţele necesare pentru exercitarea dreptului specificat în acestea.

 

Articolul 35. Scutiri pentru persoanele    întreţinute

 

(1) Contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 2 256 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 10 128 lei anual.

 

(2) În înţelesul prezentului titlu, persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori invalid din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;

b) are un venit ce nu depăşeşte suma de 10 128 lei anual.

 

(3) Curatorul minorilor în vîrstă de la 14 pînă la 18 ani şi tutorele legal au dreptul la o scutire suplimentară în mărimea specificată la alin. (1), în funcţie de caz, pentru fiecare persoană aflată sub tutelă şi/sau curatelă, care întruneşte cerinţele specificate la alin. (2) lit. b).

 

(4) Scutirea pentru persoanele întreţinute se acordă din luna următoare lunii apariţiei acestui drept în condiţiile respectării cerinţelor prevăzute la alin. (2) şi (3).

 

Articolul 36. Alte deduceri

 

(1) Agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii făcute de el pe parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil.

 

(2) Pot fi deduse, conform prezentului articol, numai donaţiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art. 51, a organizaţiilor necomerciale specificate la art. 52 alin. (1) şi la art. 533, precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial.

 

(3) Donaţiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi deduse numai în cazul confirmării lor în modul stabilit de Guvern.

 

(4) Se permite deducerea cheltuielilor de investiţii în limitele venitului din investiţii ce ţin de:

a) cheltuielile ordinare şi necesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal în scopul obţinerii venitului din investiţii;

b) dobînzile pe datorie, cu condiţia ca dobînda să nu de-păşească suma venitului din investiţii.

 

(5) Se permite deducerea defalcărilor obligatorii în Fondul republican şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei, efectuate pe parcursul anului fiscal în cuantumurile stabilite de legislaţie.

 

(6) Se permite deducerea, în cuantumurile stabilite de legislaţie, a sumelor pentru primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de persoanele fizice asigurate conform legislaţiei.

 

(7) Se permite deducerea contribuţiilor obligatorii în bugetul asigurărilor sociale de stat achitate de persoanele fizice, pe parcursul anului fiscal, în cuantumurile stabilite de legislaţie.

 

(8) Patronilor li se permite să deducă plăţile suportate efectiv, aferente indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, conform art. 4 al Legii nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.

 

Capitolul 5
CREŞTEREA ŞI PIERDERILE DE CAPITAL

 

Articolul 37. Recunoaşterea şi determinarea creşterii şi pierderilor de capital

 

(1) Suma creşterii sau pierderilor de capital, provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital, se recunoaşte în volumul ei deplin, cu excepţia cazurilor pentru care prezentul titlu prevede altceva.

 

(2) Active de capital sînt:

a) acţiunile şi alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător;

b) titlurile de creanţă;

c) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător;

d) terenurile;

e) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.

 

(3) Dreptul de a obţine venituri din activele de capital pe parcursul unei perioade ce depăşeşte 10 ani se consideră active de capital, dacă este tratat separat.

 

(4) Suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau altui mod de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu suma mijloacelor băneşti şi valoarea evaluată la preţul de piaţă a activelor de capital obţinute sub formă nemonetară.

 

(5) Mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active.

 

(6) Mărimea pierderilor de capital suportate în urma vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul bazei valorice a acestor active în raport cu venitul obţinut.

 

(7) Suma creşterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal.

 

Articolul 38. Noţiuni referitoare  la activele de capital

 

(1) Bază valorică a activelor de capital înseamnă:

a) valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil;

b) baza valorică ajustată a activelor de capital:

– pentru persoana care transmite activele de capital contribuabilului; sau

– pentru activele de capital înlocuite cu active noi.

 

(11) Baza valorică a acţiunilor nu se majorează cu suma dividendelor sub formă de acţiuni care nu modifică în niciun fel cotele de participare ale acţionarilor în capitalul agentului economic şi care au fost repartizate în perioadele fiscale de pînă în anul 2009 inclusiv.

 

(2) Baza valorică ajustată a activelor de capital se majorează (sau se reduce), în mod corespunzător, cu mărimea compensaţiei acordate (sau primite) de către contribuabil.

 

(3) Baza valorică a tuturor activelor de capital nesupuse uzurii, aflate în posesia contribuabilului la data de 1 ianuarie 1998, nu trebuie să fie mai mică decît valoarea lor la acea dată sau decît preţul de piaţă al obiectelor identice.

 

(4) Bază valorică ajustată a activelor de capital reprezintă baza valorică a activelor de capital:

a) redusă cu mărimea uzurii, epuizării sau altor modificări ale valorii activelor de capital, care se anulează de pe contul mijloacelor fixe;

b) majorată cu valoarea recondiţionărilor şi altor modificări ale valorii activelor de capital, care se acumulează pe contul mijloacelor fixe.

 

(5) Reducerile şi majorările bazei valorice a activelor de capital care au avut loc pînă la 1 ianuarie 1998 se efectuează conform actelor normative în vigoare pînă la acea dată.

 

(6) Baza valorică a activelor de capital se ajustează cu diferenţele pozitive rezultate din reevaluarea acestuia efectuată în conformitate cu cap. IV din Legea nr. 1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor l şi II ale Codului fiscal.

 

Articolul 39. Restricţiile privind deducerea pierderilor de capital

 

(1) Contribuabilului (persoană fizică sau juridică), deducerea pierderilor de capital i se permite numai în limitele creşterii de capital.

 

(2) Pierderile de capital a căror deducere nu este permisă, conform alin. (1), în anul fiscal respectiv sînt considerate ca pierderi de capital suportate în anul următor.

 

(3) Restricţiile privind deducerea pierderilor de capital prevăzute la alin. (1) nu se aplică persoanei fizice pentru anul fiscal în care a decedat.

 

Articolul 40. Redistribuirea (transmiterea) proprietăţii între soţi

 

(1) Creşterea sau pierderile de capital nu se recunosc în cazul redistribuirii (transmiterii) proprietăţii:

a) între soţi; sau

b) între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ.

 

(2) Baza valorică a proprietăţii indicate la alin. (1), pentru beneficiar, reprezintă baza valorică ajustată a proprietăţii persoanei care o transmite.

 

Articolul 41. Facilităţi la vînzarea  locuinţei de bază

 

(1) La vînzarea, schimbul sau alte forme de înstrăinare în alt mod a locuinţei de bază a contribuabilului, creşterea capitalului se recunoaşte cu excepţiile prevăzute la alin. (3).

 

(2) În înţelesul prezentului titlu, se consideră locuinţă de bază a contribuabilului locuinţa care s-a aflat în proprietatea lui în decurs de 3 ani, perioadă care expiră la data înstrăinării acestei locuinţe, şi care i-a servit pe tot parcursul acestei perioade drept domiciliu de bază.

 

(3) Mărimea creşterii de capital, supusă impunerii, pentru orice locuinţă se micşorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul căruia (sau cărora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietăţi şi a folosit-o ca locuinţă de bază. Această prevedere nu se aplică în cazul locuinţei de bază a cărei bază valorică este valoarea estimată în modul stabilit.

 

(4) Nu se permite deducerea pierderilor de pe urma vînzării sau schimbului proprietăţii care a servit ca locuinţă de bază.

 

Articolul 42. Donaţiile

 

(1) Persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării. Calcularea bazei valorice ajustate a proprietăţii la momentul donaţiei se efectuează ţinînd cont de prevederile art. 26 şi conform art. 38 alin. (1) şi (2), separat pe fiecare obiect donat.

 

(2) Baza valorică a proprietăţii donate se consideră, pentru destinatar, mărimea determinată în conformitate cu alin. (1).

 

Alineatul (3) este abrogat prin Legea nr. 138 din 17.06.2016.

 

Articolul 43. Transmiterea proprietăţii  ca urmare a decesului

 

(1) La data decesului contribuabilului, toată proprietatea acestuia se transmite prin moştenire şi se consideră ca fiind vîndută la preţul ei de piaţă (cu excepţia celei, venitul de pe urma căreia este scutit de impozite).

 

(2) Baza valorică a proprietăţii indicate la alin. (1) este egală cu valoarea ei de piaţă.

 

(3) Baza valorică a proprietăţii, venitul de pe urma căreia este scutit de impozite, este egală cu baza valorică ajustată a proprietăţii persoanei decedate.

 

(4) Proprietatea, venitul de pe urma căreia este scutit de impozite, include:

a) locuinţa de bază rămasă după decesul proprietarului;

b) proprietatea privată materială a persoanei decedate, care nu a fost nici proprietate utilizată în activitatea de întreprinzător, nici proprietate rezultată din activitatea de investiţii, cu excepţia cazului prevăzut la litera c);

c) proprietatea materială privată a membrului decedat al gospodăriei ţărăneşti (de fermier), în cazul moştenirii ei de către un membru al gospodăriei sau o persoană care devine membru al acestei gospodării;

d) anuităţile şi alt venit de pe urma proprietăţii, cu caracter de plăţi periodice, care sînt impozabile pentru moştenitori.

 

(5) Dacă pachetul de control (50% sau mai multe cote de participaţie) al agentului economic subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii trece în urma decesului proprietarului în posesia moştenitorilor, aceştia în locul recunoaşterii creşterii sau pierderilor de capital conform alin.(1), pot să determine bazele valorice ale cotelor lor în acest pachet de control, pornind de la baza valorică ajustată a pachetului de control care a aparţinut persoanei decedate.

 

(6) Dacă la momentul decesului contribuabilul se află în posesia pachetelor de control a mai mulţi agenţi economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, prevederile alin. (5) se aplică numai faţă de un singur agent, la alegerea moştenitorilor de gradul întîi.

 

Capitolul 6
REGULI DE EVIDENŢĂ

 

Articolul 44. Metodele de evidenţă şi aplicarea lor

 

(1) Cu excepţia cazurilor cînd este prevăzut altceva, se aplică următoarele metode de evidenţă:

a) pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător – contabilitatea de casă;

b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător – contabilitatea de casă  sau contabilitatea de angajamente;

c) pentru persoanele juridice – contabilitatea de angajamente.

 

(2) Prin contabilitate de casă se înţelege metoda conform căreia:

a) venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub formă de proprietate materială;

b) deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au fost suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor cînd aceste cheltuieli trebuie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului.

 

(3) Prin contabilitatea de angajamente se înţelege metoda conform căreia:

a) venitul este raportat la anul fiscal în care a fost cîştigat;

b) deducerea se permite în anul fiscal în care au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate alte plăţi, cu condiţia că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie raportate la un alt an fiscal în scopul reflectării corecte a venitului;

c) pierderile aferente returnării activelor livrate în anii precedenţi, sumele reducerii de preţ, disconturilor şi rabaturilor acordate/primite în perioada de gestiune pentru livrările/achiziţiile efectuate în anii precedenţi se raportează şi se deduc respectiv în scopuri fiscale în anul fiscal în care acestea au fost constatate şi/sau calculate, şi/sau acordate.

Alineatul (4) este abrogat prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

 

(5) Contribuabilul care foloseşte contabilitatea angajamentelor nu are dreptul să facă nici un fel de deduceri pînă la momentul efectuării plăţilor dacă el are obligaţii faţă de o persoană interdependentă care foloseşte contabilitatea de casă.

 

(6) În scopul reflectării corecte a venitului de pe urma activităţii de întreprinzător, organul fiscal este în drept să ceară persoanei care practică afaceri de proporţii folosirea contabilităţii de angajamente.

 

(7) În scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu.

 

(8) În cazul în care contribuabilul îşi schimbă metoda de evidenţă, corectările corespunzătoare în articolele care reflectă venitul, deducerile, trecerile în cont şi alte operaţiuni se fac astfel încît nici un articol să nu fie omis sau să se repete. Dacă schimbarea metodei de evidenţă duce la majorarea venitului impozabil al contribuabilului în chiar primul an fiscal de aplicare a noii metode, atunci mărimea excedentului care rezultă exclusiv din schimbarea metodei de evidenţă se distribuie în părţi egale pe anul fiscal curent şi pe fiecare din următorii doi ani.

 

(9) Veniturile şi cheltuielile rezultate din trecerea de la Standardele Naţionale de Contabilitate la IFRS nu sînt recunoscute în scopuri fiscale.

 

(10) Diferenţele rezultate din tranziţia la Standardele Naţionale de Contabilitate în vigoare din 1 ianuarie 2014 nu se recunosc în scopuri fiscale.

 

Articolul 45. Metoda procentajului îndeplinit

 

(1) În cazul contractelor (acordurilor) pe termen lung, persoanele care aplică metoda contabilităţii de angajamente ţin evidenţa venitului, deducerilor, trecerilor în cont şi a altor operaţiuni aferente acestor contracte după metoda procentajului îndeplinit.

 

(2) În sensul prezentului titlu, prin contract (acord) pe termen lung se înţelege orice contract cu privire la producere, construire, instalare sau montare încheiat pe un termen de cel puţin 24 de luni.

 

(3) Evidenţa tuturor veniturilor şi cheltuielilor se face, în modul stabilit de Guvern, în anul fiscal cuprins în termenul de acţiune al contractului (acordului) pe termen lung, pe baza determinării procentajului de îndeplinire a lucrărilor prevăzute de contract (acord) pe parcursul anului respectiv. Declaraţiile cu privire la impozitul pe venit pentru anul respectiv, cu excepţia anului în care expiră contractul (acordul), se perfectează prin metoda procentajului îndeplinit.

 

(4) După încheierea executării contractului (acordului), în scopul determinării corectitudinii calculării plăţilor sub formă de dobîndă (penalităţilor, dobînzilor), repartizarea impozitului pe anii fiscali, conform metodei procentajului îndeplinit, se recalculează pe baza indicilor reali. Plăţile sub formă de dobîndă pentru orice plată incompletă sau supraplată a impozitului în orice an, descoperite în urma unei astfel de recalculări, se determină în conformitate cu prevederile prezentului cod şi urmează a fi achitate la termenul prevăzut pentru prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru anul în care se încheie executarea contractului (acordului). Această prevedere se aplică tuturor contractelor (acordurilor) pe termen lung la prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru anul în care s-a încheiat executarea contractului (acordului) şi nicidecum de la o dată anterioară.

 

Articolul 46. Regimul evidenţei stocurilor  de mărfuri şi materiale

 

(1) Orice persoană care deţine stocuri de mărfuri şi materiale destinate procesului de producţie sau stocuri de producţie finită este obligată să ţină evidenţa lor, dacă aceasta este necesară pentru reflectarea corectă a venitului.

 

(2) Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) nu ţin evidenţa stocurilor de mărfuri şi materiale în procesul producţiei agricole, cu excepţia cazurilor de prelucrare a acesteia în scopul obţinerii venitului.

 

(3) Metodele de evidenţă a stocurilor de mărfuri şi materiale se aplică de către contribuabil în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi IFRS.

 

Articolul 47. Evidenţa venitului rezultat din proprietatea comună

Venitul rezultat din proprietatea comună se consideră drept un venit obţinut de către coproprietari proporţional cotelor-părţi deţinute de fiecare dintre ei.

 

Articolul 48. Evidenţa deducerilor recuperate

În cazul în care contribuabilului i se restituie pe parcursul anului fiscal cheltuielile, pierderile sau datoriile compromise deduse anterior, suma restituită se ia în calcul şi se include în venitul brut al contribuabilului pe anul în care ea a fost încasată.

 

Capitolul 7
IMPOZITAREA UNOR CATEGORII DE CONTRIBUABILI

 

Articolul 49. Agenţii economici rezidenţi ai zonelor economice libere

Impozitarea rezidenţilor zonelor economice libere are următoarele particularităţi:

a) impozitul pe venitul rezidenţilor obţinut de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau obţinut de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export se percepe în proporţie de 50% din cota stabilită în Republica Moldova;

b) impozitul pe venitul de la activitatea rezidenţilor în zona economică liberă, cu excepţia celei stabilite la lit. a), se percepe în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova;

c) rezidenţii care au investit în mijloacele fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin un milion de dolari SUA sînt scutiţi, pe o perioadă de 3 ani, începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul indicat de investiţii, de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona liberă către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export;

d) rezidenţii care au investit în mijloacele fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin 5 milioane de dolari SUA sînt scutiţi, pe o perioadă de 5 ani, începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul indicat de investiţii, de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona liberă către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export.

Modul de aplicare a facilităţilor fiscale respective se stabileşte de Guvern.

Articolele 491 şi 492 sînt abrogate prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

 

Articolul 50. Activitatea de asigurare/reasigurare

 

(1) Prevederile prezentului articol se aplică contribuabililor care activează în domeniul asigurărilor/reasigurărilor.

 

(2) Se permite deducerea indemnizaţiilor de asigurare şi despăgubirilor de asigurare, precum şi a altor plăţi efectuate de către asigurător/reasigurator în favoarea asiguratului/persoanei terţe sau beneficiarului asigurării şi/sau reasiguratului, în conformitate cu contractul de asigurare şi/sau de reasigurare încheiat.

 

(3) Se permite deducerea cheltuielilor asigurătorului legate de formarea rezervelor tehnice şi rezervelor matematice, în modul stabilit de Guvern.

 

Articolul 51. Autorităţile publice şi instituţiile publice scutite de impozit

Sînt scutite de impozit autorităţile publice şi instituţiile publice finanţate din bugetul public naţional.

 

Articolul 511. Instituţiile medico-sanitare publice şi private

Instituţiile medico-sanitare publice şi private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din activitatea prestatorilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală (conform contractelor încheiate cu Compania Naţională de Asigurare Medicală).

 

Articolul 512. Administraţia zonei economice libere

Sînt scutite de impozit sursele financiare ale administraţiei zonei economice libere prevăzute la art. 5 alin. (4) din Legea nr. 440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere.

 

Articolul 513. Instituţiile de învăţămînt publice şi private

Instituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile de învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei.

 

Articolul 52. Organizaţiile necomerciale

 

(1) La organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

(2) Organizaţiile necomerciale sînt scutite de plata impozitului pe venit în cazul în care corespund următoarelor cerinţe:

a) sînt înregistrate sau create în conformitate cu legislaţia şi desfăşoară activitate în corespundere cu obiectivele prevăzute în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire;

b) în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea mijloacelor cu destinaţie specială, a altor mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau a proprietăţii între fondatori şi membri ai organizaţiei sau între angajaţii ei, inclusiv în procesul reorganizării şi lichidării organizaţiei necomerciale;

c) mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară, proprietatea organizaţiei sînt utilizate în scopurile prevăzute de statut, de regulament sau de alt document de constituire;

d) nu folosesc mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau proprietatea în interesul unui fondator sau membru al organizaţiei ori în interesul unui angajat, cu excepţia plăţilor salariale îndreptate în favoarea acestuia;

e) nu susţin partidele politice, blocurile electorale sau candidaţii la funcţii în cadrul autorităţilor publice şi nu folosesc mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau din proprietate pentru finanţarea acestora.

 

(3) Restricţiile prevăzute la alin. (2) lit. e) nu se extind asupra partidelor şi altor organizaţii social-politice.

 

(4) Dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit se realizează prin cererea depusă de către organizaţia necomercială la organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat. Perioada de scutire începe cu perioada fiscală în care a fost depusă cererea privind scutirea de plata impozitului pe venit dacă cererea privind scutirea de plata impozitului pe venit a fost depusă pînă la data de 31 decembrie a anului fiscal de gestiune. Nu este necesară depunerea repetată a cererii în perioadele ulterioare primei perioade fiscale.

 

(5) Modelul cererii privind scutirea de plata impozitului pe venit este elaborat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi aprobat de Ministerul Finanţelor.

 

(6) În cazul în care nu sînt respectate cerinţele prevăzute la alin. (2), organizaţia necomercială urmează a fi supusă impozitării în modul general stabilit.

 

(7) Organizaţiile necomerciale care utilizează contrar destinaţiei mijloacele cu destinaţie specială sau folosesc proprietatea, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară în scopuri neprevăzute în statut, în regulament sau în alt document de constituire calculează şi achită impozitul pe venit la cota prevăzută la art. 15 lit. b) din suma utilizată contrar destinaţiei.

 

(8) Organizaţiile necomerciale de utilitate publică, cultele religioase şi părţile componente ale acestora care utilizează contrar destinaţiei mijloacele financiare obţinute în urma desemnării procentuale restituie în buget suma utilizată contrar destinaţiei.

Articolul 53 este abrogat prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

 

Articolul 531. Întreprinderile create de societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor

Se scutesc de plata impozitului întreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare ale societăţilor orbilor, surzilor şi invalizilor.

 

Articolul 532. Asociaţiile de economii şi împrumut

Se scutesc de plata impozitului asociaţiile de economii şi împrumut.

 

Articolul 533. Organizaţiile sindicale şi patronale

Organizaţiile sindicale şi patronale se scutesc de impozit pe venit.

 

Articolul 54. Organizaţiile statelor străine, organizaţiile internaţionale şi personalul acestora

 

(1) În conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, este scutit de impozit venitul obţinut de:

a) misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, membrii personalului acestor misiuni diplomatice şi oficii consulare, inclusiv personalul administrativ, tehnic şi personalul de serviciu, precum şi membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei (dacă nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova sau dacă nu au reşedinţă permanentă în Republica Moldova);

b) reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, membrii personalului acestora, precum şi membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei (dacă nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova sau dacă nu au reşedinţă permanentă în Republica Moldova).

 

(2) Orice scutire acordată în conformitate cu prezentul articol este condiţionată de acordarea unor drepturi reciproce de către statele respective.

 

(3) În conformitate cu tratatele internaţionale privind asistenţa tehnică şi investiţională, la care Republica Moldova este parte, nu se impozitează venitul organizaţiilor statelor străine, al organizaţiilor internaţionale, precum şi venitul obţinut de către personalul străin (consultanţii) care activează în cadrul tratatelor internaţionale menţionate. Venitul angajaţilor rezidenţi, precum şi cel al agenţilor economici rezidenţi care activează în cadrul tratatelor internaţionale menţionate se impozitează în modul general stabilit, dacă tratatul internaţional nu prevede altfel. Lista tratatelor internaţionale privind asistenţa tehnică şi investiţională, la care Republica Moldova este parte, şi proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională se aprobă de Guvern.

 

Capitolul 71

REGIMUL FISCAL AL AgenţiLOR economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii

 

Articolul 541. Subiecţii impunerii

 

(1) Subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali.

Alineatul (2) este abrogat prin Legea nr. 71 din 12.04.2015.

 

(3) Agenţii economici menţionaţi la alin. (1) care, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. sau din livrări scutite şi impozabile cu T.V.A. în sumă de pînă la 600 000 lei, pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit. Alegerea regimului fiscal se realizează prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului economic.

 

(31) Agenţii economici menţionaţi la alin. (1) care, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. în mărime ce depăşeşte 600 000 lei, aplică regimul de impozitare în modul general stabilit.

 

(4) Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, devin plătitori de T.V.A. vor aplica regimul de impozitare în modul general stabilit din momentul în care sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A.

 

(5) Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, au încetat a fi plătitori de T.V.A. vor aplica regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol din momentul menţionat la art. 113 alin. (4).

 

(6) Agenţii economici care aplică regimul de impozitare conform prezentului capitol utilizează regulile de evidenţă prevăzute la cap. 6 din prezentul titlu.

 

Articolul 541/1. Perioada fiscală

 

(1) Prin perioadă fiscală se înţelege anul calendaristic la a cărui încheiere se determină venitul din activitatea operaţională.

 

(2) Pentru agenţii economici nou-creaţi, perioadă fiscală se consideră perioada de la data înregistrării agentului economic şi pînă la finele anului calendaristic.

 

(3) Pentru agenţii economici lichidaţi sau reorganizaţi, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic şi pînă la data radierii agentului economic din Registrul de stat.

 

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1) al prezentului articol, pentru agenţii economici specificaţi la art. 541 alin. (4), perioadă fiscală privind aplicarea regimului de impozitare conform prezentului capitol se consideră perioada de la începutul anului calendaristic şi pînă la data înregistrării acestora ca plătitori de T.V.A.

 

(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) al prezentului articol, pentru agenţii economici specificaţi la art. 541 alin. (5), perioadă fiscală privind aplicarea regimului de impozitare conform prezentului capitol se consideră perioada de la data la care aceştia au încetat a fi plătitori de T.V.A. şi pînă la sfîrşitul anului calendaristic.

 

Articolul 542. Obiectul impunerii

 

(1) Obiect al impunerii este venitul din activitatea operaţională obţinut în perioada fiscală de declarare.

 

(2) În scopul aplicării prevederilor prezentului capitol, valoarea returului de marfă sau a discontului (reducerii) urmează să micşoreze mărimea obiectului impunerii în perioada fiscală în care a avut loc returul de marfă (s-a acordat discontul), inclusiv în cazul în care vînzarea mărfurilor respective a avut loc în perioadele fiscale precedente.

 

Articolul 543. Cota de impozit

Cota impozitului pe venit constituie 3% din obiectul impunerii.

 

Articolul 544. Modul de calculare, achitare şi declarare

 

(1) Calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra venitului din activitatea operaţională.

 

(2) Calcularea impozitului se efectuează anual. Achitarea impozitului la buget se efectuează în rate, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător.

 

(21) Contribuabilul are dreptul să treacă în cont impozitul pe venitul din activitatea operaţională, achitat în orice stat străin, în condiţiile stipulate la art. 82.

 

(3) Darea de seamă privind impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare.

 

(4) Formularul şi modul de completare a dării de seamă privind impozitul pe venit se aprobă de către Ministerul Finanţelor.

 

(5) Contribuabilii care au filiale şi/sau subdiviziuni în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa juridică) achită impozitul calculat la buget corespunzător sediului central (adresa juridică) al contribuabilului.

 

(6) Persoana responsabilă a contribuabilului care a iniţiat procedurile de încetare a activităţii este obligată, în termen de 6 luni de la adoptarea unei astfel de decizii în conformitate cu legislaţia in vigoare, să prezinte darea de seamă privind impozitul pe venit din activitatea operaţională.

 

Capitolul 8
REGIMUL FISCAL ÎN CAZUL ORGANIZĂRII, LICHIDĂRII ŞI REORGANIZĂRII AGENŢILOR ECONOMICI

 

Articolul 55. Contribuţiile la capital

 

(1) Contribuţiile cu active la capitalul agentului economic în schimbul cotei de participaţie în capitalul lui nu sînt supuse impozitării.

 

(2) Pentru persoana care a contribuit cu active, baza valorică a titlului de proprietate (acţiuni, certificat de participaţie, alt document ce confirmă participarea în capitalul agentului economic) este egală cu baza valorică ajustată a activelor transmise ca contribuţie.

 

Articolul 56. Plăţile efectuate de agenţii economici

 

(1) Dacă agentul economic efectuează plăţi în natură acţionarilor (asociaţilor) săi conform cotei de participaţie a acestora (dividende, plăţi în cazul lichidării, sau sub altă formă), atunci se ţine cont de creşterea sau pierderea de capital ca şi cum această proprietate a fost vîndută acţionarului (asociatului) de către agentul economic la preţul ei de piaţă.

 

Alineatele (2) şi (3) sînt abrogate prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

 

Articolul 57. Lichidarea agentului economic

 

Alineatul (1) este abrogat prin Legea nr. 324 din 23.12.2013.

 

(2) În cazul lichidării agentului economic:

a) agentul economic tratează creşterea sau pierderile de capital ca şi cum proprietatea distribuită sub formă de plăţi la lichidare ar fi fost vîndută la preţul ei de piaţă;

b) beneficiarii proprietăţii distribuite sînt trataţi astfel ca şi cum ei au schimbat cotele lor de participaţie în capitalul agentului economic lichidat pe o sumă egală cu valoarea de piaţă a proprietăţii obţinute.

 

(3) La lichidarea filialei (întreprinderii-fiică), întreprinderea de bază nu ia în considerare creşterea sau pierderile de capital de pe urma vînzării proprietăţii filialei (întreprinderii-fiică) lichidate.

 

 

(4) O întreprindere se consideră întreprindere-fiică dacă întreprinderea de bază exercită controlul asupra ei pe parcursul întregii perioade de lichidare, în condiţiile art. 55 alin. (2).

 

(5) Termenul de încheiere a procesului de lichidare a agentului economic, precum şi alte cerinţe privind îndeplinirea condiţiilor de lichidare a acestuia se stabilesc în conformitate cu legislaţia.

 

Articolul 58. Reorganizarea agentului economic

 

(1) Se consideră reorganizare a agentului economic fuziunea (contopirea şi absorbţia), dezmembrarea (divizarea şi separarea) sau transformarea agentului economic.

 

(2) În înţelesul prezentului titlu, este echivalentă cu reorganizarea prevăzută la alin. (1):

a) obţinerea controlului asupra unui agent economic numai în schimbul cotelor-părţi care acordă dreptul de vot decisiv în cadrul agentului economic procurat;

b) procurarea practic a tuturor activelor agentului economic numai în schimbul cotelor-părţi care asigură dreptul de vot decisiv în cadrul agentului economic procurat.

 

(21) În sensul prezentului capitol, prin control se înţelege deţinerea în capitalul agentului economic a unei cote de participaţie, în care se includ:

a) cel puţin 80% din drepturile de vot decisiv ale tuturor formelor de participare cu drept de vot decisiv;

b) cel puţin 80% din numărul total de acţiuni în cazul oricărei alte forme de participare.

 

(3) În cazul reorganizării, agentul economic cumpărător preia metoda de evidenţă a agentului economic procurat împreună cu stocurile sale de mărfuri şi materiale, pierderile reportate în viitor, conturile dividendelor şi alte atribute legate de impozitare, astfel încît agentul economic cumpărător se substituie celui procurat în ce priveşte aceste atribute.

 

(31) În cazul în care, în rezultatul reorganizării, mijloacele fixe se transmit de la agentul economic supus reorganizării către alt agent economic în reorganizare, baza valorică a acestor mijloace fixe la data transmiterii (valoarea de ieşire/intrare) va reprezenta baza lor valorică, înregistrată în evidenţa contabilă a agentului economic supus reorganizării la începutul perioadei de gestiune în care are loc reorganizarea.

 

(4) Reorganizarea agenţilor economici poate fi calificată sau necalificată, fapt determinat de organele fiscale.

 

(5) Reorganizare calificată înseamnă reorganizarea, deplină sau parţială, a unui agent economic conform unui plan de reorganizare aferent activităţii de întreprinzător, reorganizare ce nu are ca scop sau rezultat evaziunea fiscală a oricărui agent economic sau acţionar (asociat).

 

Articolul 59. Regulile în cazul lichidării sau reorganizării agentului economic

 

(1) În cazul lichidării sau reorganizării agentului economic:

a) un grup de operaţiuni conexe se consideră o singură operaţiune;

b) forma operaţiunilor nu are importanţă în cazurile cînd ea nu afectează esenţa acestor operaţiuni;

c) orice reorganizare necalificată a agentului economic se consideră vînzare a acestui agent economic şi a tuturor activelor sale;

d) dacă organul fiscal stabileşte că una sau mai multe părţi participante la operaţiune nu sînt rezidente, atunci mărirea capitalului, lichidarea sau reorganizarea agentului economic poate fi tratată drept operaţiune în care nu are loc recunoaşterea creşterii sau pierderilor de capital.

 

(2) În cazul reorganizării calificate:

a) baza valorică a proprietăţii agentului economic reorganizat se consideră baza valorică a acestei proprietăţi nemijlocit înainte de reorganizare;

b) redistribuirea (transmiterea) proprietăţii agentului economic între părţile implicate în reorganizare nu se impozitează; însă

c) orice compensaţie, primită de orice persoană (inclusiv de orice parte implicată în reorganizare), care nu constituie o cotă de participaţie în capitalul oricărei părţi se consideră plată în folosul beneficiarului.

 

(3) Parte implicată în reorganizare este:

a) agentul economic cumpărător – agentul care procură cote de participaţie (sau active) în alt agent economic;

b) agentul economic procurat – agentul ale cărui cote de participaţie (sau active) se procură;

c) orice agent economic care apare ca rezultat al reorganizării;

d) agentul economic cote de participaţie (sau active) în care au fost procurate de la alt agent economic în cadrul reorganizării.

 

(4) În cazul distribuirii cotelor de participaţie în capitalul părţii implicate în procesul de lichidare sau în reorganizarea calificată unor acţionari (asociaţi) ai acestei părţi, plata respectivă nu se impozitează.

Alineatul (5) este abrogat prin Legea nr. 324 din 23.12.2013.

 

Capitolul 9
REGULI CU PRIVIRE LA SOCIETĂŢI ŞI FONDURI DE INVESTIŢII

 

Articolul 60. Determinarea venitului (sau pierderilor) societăţii

 

(1) Venitul (sau pierderile) societăţii se consideră ca venit (sau pierderi) al persoanei juridice care foloseşte în evidenţă contabilitatea de angajamente, cu excepţia faptului că societăţii nu i se permite:

a) deducerea donaţiilor în scopuri filantropice sau de sponsorizare, prevăzute la art. 36;

b) reportarea în viitor a pierderilor, prevăzută la art. 32.

 

(2) La determinarea venitului unui membru al societăţii în anul fiscal, evidenţa cotelor-părţi ale acestui membru, distribuite pe toate componentele venitului (sau pierderilor), creşterii (sau pierderilor) de capital, deducerilor, trecerilor în cont, donaţiilor în scopuri filantropice în anul respectiv se ţine separat.

 

(3) Fiecare componentă a venitului (sau a pierderilor), a creşterii (sau a pierderilor) de capital, a deducerilor, trecerilor în cont, donaţiilor în scopuri filantropice se consideră ca distribuită între membrii societăţii, indiferent de faptul dacă această componentă a fost sau nu distribuită.

 

(4) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor reglementează prin instrucţiunile sale modul de evidenţă a tuturor componentelor venitului, dacă evidenţa fiecărei componente în parte nu este necesară pentru reflectarea corectă a venitului membrului societăţii.

 

(5) Membrului societăţii nu i se permite deducerea acelei părţi a pierderilor, ce corespunde cotei-părţi distribuite lui, care depăşeşte baza valorică ajustată a cotei sale părţi în societate, cu excepţia cazurilor de lichidare a societăţii.

 

Articolul 61. Plăţile efectuate de societate

 

(1) Orice plată în natură efectuată de o societate se consideră ca vînzare a proprietăţii la preţul de piaţă şi ca plată a sumei corespunzătoare de mijloace băneşti.

 

(2) Orice plată efectuată de către o societate în favoarea unui membru al său (inclusiv plăţile, în cazul lichidării) se include în venitul acestuia numai în măsura în care ea depăşeşte baza valorică ajustată a cotei sale părţi în societate. Dacă suma totală plătită la lichidarea societăţii este mai mică decît baza valorică ajustată menţionată, diferenţa se consideră drept cotă-parte a acestui membru în pierderile societăţii în anul fiscal în care s-a încheiat lichidarea.

 

Articolul 62. Baza valorică ajustată a cotei-părţi a membrului societăţii

Baza valorică ajustată a cotei-părţi a oricărui membru al societăţii reprezintă suma depusă de el în societate:

a) majorată cu cota-parte distribuită lui în venit şi în creşterea de capital, care se includ în venitul brut;

b) micşorată cu suma plăţilor efectuate;

c) ajustată, ţinîndu-se cont de alte venituri şi cheltuieli ale societăţii (dacă există temei pentru aceasta).

 

Articolul 63. Fondurile de investiţii

 

(1) Prevederile prezentului articol se aplică asupra activităţii fondurilor de investiţii, activitate reglementată conform legislaţiei.

 

(2) Veniturile fondului de investiţii, care urmează a fi distribuite şi plătite acţionarilor săi, se formează din dividende, creşterea de capital, dobînzi şi din alte venituri.

 

(3) Plăţile fondului de investiţii în folosul acţionarilor săi se fac conform legislaţiei privind fondurile de investiţii.

 

(4) Veniturile fondului de investiţii se impozitează în modul general stabilit.

 

Capitolul 10
IMPOZITAREA FONDURILOR NESTATALE DE PENSII

 

Articolul 64. Fondurile nestatale de pensii

Se consideră fonduri nestatale de pensii fondurile care sînt create şi care activează în baza Legii nr. 329-XIV din 25 martie 1999 cu privire la fondurile nestatale de pensii.

Articolul 65 este abrogat prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

 

Articolul 66. Deducerea vărsămintelor

 

(1) Suma vărsată de către angajator în numele unei persoane fizice pe parcursul anului fiscal în fondul nestatal de pensii în scopul acumulării se deduce din venitul brut.

 

(2) Persoanei fizice i se permite deducerea din venitul său brut a unei sume egale cu vărsămîntul făcut în fondul nestatal de pensii.

Alineatul (3) este abrogat prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

 

Articolul 67. Restricţiile privind deducerea vărsămintelor

 

(1) Pentru persoana fizică, suma dedusă, conform art. 66 alin. (1), împreună cu suma dedusă, conform art. 66 alin. (2), nu trebuie să depăşească 15% din venitul cîştigat de ea în anul fiscal.

 

(2) În sensul prezentului titlu, prin venit cîştigat al persoanei fizice se înţelege venitul brut calculat pentru munca în calitate de angajat, obţinut pentru munca în calitate de antreprenor independent sau obţinut în alt mod, conform legislaţiei. Noţiunea dată nu include venitul sub formă de pensii.

 

Articolul 68. Impozitarea venitului fondului   nestatal de pensii

Venitul fondului nestatal de pensii nu este supus impozitării, însă orice plăţi efectuate din acest fond se includ în venitul brut al beneficiarului.

 

Articolul 69. Fondul nestatal calificat de pensii   instituit în străinătate

 

(1) Fondul nestatal calificat de pensii instituit în străinătate este definit de Comisia Naţională a Pieţei Financiare ca un fond nestatal calificat de pensii creat în conformitate cu legislaţia statului străin.

 

(2) Vărsămintele făcute de angajator în numele lucrătorului sau de lucrătorul însuşi în fondul nestatal calificat de pensii instituit în străinătate se deduc din venitul lui brut, în limitele stabilite la art. 67 alin. (1).

 

(3) Vărsămintele în fondul nestatal calificat de pensii instituit în străinătate făcute de un lucrător cetăţean al Republicii Moldova sau de un lucrător cetăţean al unui stat străin, a cărui durată a activităţii de muncă în Republica Moldova se presupune că nu va depăşi 5 ani, se deduc din venitul lui brut, în limita de 15% din venitul cîştigat de lucrătorul respectiv în anul fiscal.

 

Capitolul 101
IMPOZITAREA NOTARILOR Publici

 

Articolul 691. Activitatea notarială

Activitatea notarială nu este activitate de întreprinzător şi nu cade sub incidenţa actelor normative ce reglementează această activitate.

 

Articolul 692. Subiectul impunerii

Subiect al impunerii este notarul public.

 

Articolul 693. Obiectul impunerii

Obiect al impunerii este venitul notarului public.

 

Articolul 694. Cheltuielile notarului public

Notarul public are dreptul să acopere, din mijloacele primite pentru servicii notariale, cheltuielile aferente exercitării activităţii notariale, asigurării ei tehnico-materiale, arendei şi întreţinerii biroului notarial, plăţii pentru serviciile personalului tehnic angajat.

 

Articolul 695. Cota de impozit

 

(1) Notarul public nu cade sub incidenţa art. 15 din prezentul cod.

 

(2) Suma totală a impozitului pe venit se determină pentru notarul public în mărime de 18% din venitul lunar impozabil.

 

Articolul 696. Modul de calculare, achitare şi declarare

 

(1) Calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra venitului lunar impozabil.

 

(2) Calcularea impozitului se efectuează lunar. Achitarea la buget se efectuează pînă la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune.

 

(3) Darea de seamă privind impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu de data de 25 a lunii următoare lunii de declarare.

 

(4) Formularul şi modul de completare a dării de seamă privind impozitul pe venit se aprobă de către Ministerul Finanţelor.

 

Capitolul 11
IMPOZITAREA NEREZIDENŢILOR. PREVEDERI SPECIALE PENTRU TRATATELE INTERNAŢIONALE

 

Articolul 70. Dispoziţii generale privind divizarea surselor de venit ale nerezidenţilor

 

(1) Întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut:

a) în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă;

b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

 

(2) Dacă prezentul capitol nu prevede altfel, la determinarea venitului impozabil al nerezidenţilor:

a) se va ţine cont numai de venitul obţinut în Republica Moldova;

b) se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează direct venitul menţionat la lit. a), supus impunerii în Republica Moldova.

 

Articolul 71. Venitul nerezidenţilor obţinut în Republica Moldova

 

(1) Venituri ale nerezidenţilor obţinute în Republica Moldova se consideră:

a) veniturile de la comercializarea mărfurilor;

b) veniturile din prestarea de servicii, inclusiv a serviciilor de management, financiare, de consultanţă, de audit, de marketing, juridice, de agent (de intermediere), informaţionale, prestate unui rezident sau unui nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sînt cheltuieli ale reprezentanţei permanente;

c) veniturile, sub formă de creştere de capital, obţinute din vînzarea proprietăţii imobiliare aflate în Republica Moldova, determinate conform art. 37–39;

d) veniturile, sub formă de creştere de capital, obţinute din vînzarea proprietăţii, alta decît proprietatea imobiliară (cu excepţia stocurilor de mărfuri şi materiale), dacă cumpărătorul este rezident, determinate conform art. 37–39;

e) dividendele, inclusiv cele sub formă de acţiuni sau cote-părţi plătite de un agent economic rezident;

f) dobînzile pentru creanţele statului ori ale unui rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea dobînzi sînt cheltuieli ale reprezentanţei permanente;

g) veniturile din cesiunea drepturilor de creanţă unui rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sînt cheltuieli ale reprezentanţei permanente;

h) amenda pentru neexecutarea sau executarea inadecvată de către orice persoană a obligaţiilor, inclusiv în baza contractelor de executare a lucrărilor (prestare a serviciilor) şi/sau conform contractelor de comerţ extern de livrare a mărfurilor;

i) veniturile sub formă de onorarii, obţinute de la un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sînt cheltuieli ale acestei reprezentanţe;

j) royalty obţinute de la un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă aceste royalty sînt cheltuieli ale reprezentanţei permanente;

k) veniturile din operaţiunile de leasing, din darea în arendă sau în subarendă, din locaţiunea sau din uzufructul proprietăţii aflate în Republica Moldova;

k1) veniturile din operaţiunile de leasing, din darea în arendă sau în subarendă, din locaţiunea sau din uzufructul navelor maritime, aeronavelor şi/sau al mijloacelor de transport feroviar ori rutier, precum şi al containerelor;

l) veniturile din primele pe baza contractelor de asigurare şi reasigurare;

m) veniturile din transportul internaţional maritim, aerian, feroviar sau rutier, cu excepţia cazurilor în care transportul se efectuează numai între punctele situate în afara Republicii Moldova;

n) veniturile obţinute din activitatea desfăşurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfăşurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile conducătorilor, fondatorilor sau membrilor consiliului de administraţie şi/sau alte plăţi primite de membrii organelor de conducere ale persoanei juridice rezidente, indiferent de locul exercitării efective a obligaţiilor administrative încredinţate acestor persoane;

o) veniturile sub formă de facilităţi, specificate la articolul 19, acordate de angajator (beneficiar) persoanelor fizice nerezidente;

p) anuităţile plătite de fondurile nestatale de pensii rezidente;

q) veniturile obţinute de către oamenii de artă, cum ar fi artiştii de teatru, de circ, de cinema, de radio, de televiziune, muzicienii şi artiştii plastici sau sportivii, indiferent de faptul în adresa cărei persoane se efectuează plăţile aferente acestui venit;

r) veniturile obţinute din acordarea serviciilor profesionale şi altor servicii decît cele prevăzute la lit. q);

s) veniturile din premiile acordate la concursuri;

t) comisioanele de la un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea comisioane sînt cheltuieli ale reprezentanţei permanente;

t1) cîştigurile de la jocuri de noroc şi de la campanii promoţionale;

u) alte venituri, care nu sînt specificate la literele precedente, cu condiţia ca acestea să nu fie scutite de impunere potrivit legislaţiei fiscale sau altor acte legislative.

 

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), veniturile nerezidenţilor, cu excepţia celor care dispun de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, din transportul internaţional aerian obţinute din efectuarea curselor regulate nu sînt considerate venituri obţinute în Republica Moldova.

 

Articolul 72. Venitul obţinut peste hotarele Republicii Moldova

Componentele venitului obţinut peste hotarele Republicii Moldova sînt analogice componentelor venitului indicate în art. 71.

 

Articolul 73. Reguli de impozitare a veniturilor nerezidenţilor care nu desfăşoară activitate în Republica Moldova printr-o reprezentanţă permanentă

 

(1) Veniturile persoanelor juridice nerezidente, specificate la art. 71, care nu ţin de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepţia veniturilor din prestarea de servicii ce ţin de deschiderea şi gestionarea conturilor corespondente ale băncilor corespondente şi de efectuarea decontărilor.

 

(2) Impozitarea veniturilor persoanelor juridice nerezidente la sursa de plată se efectuează, indiferent de distribuirea de către asemenea persoane a veniturilor lor, în folosul unor terţi şi/sau al subdiviziunilor lor în alte state.

 

(3) Veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu ţin de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepţia veniturilor menţionate la alin. (4).

 

(4) Veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 lit. n) şi o), urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88, fără dreptul la deduceri şi/sau scutiri aferente acestor venituri.

 

(5) Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine de la nerezidenţi indiferent de forma şi locul achitării venitului.

 

Articolul 74. Reguli de impozitare a veniturilor nerezidenţilor obţinute de la alte persoane rezidente

 

(1) Veniturile nerezidenţilor obţinute în Republica Moldova de la persoane altele decît cele menţionate la art. 90 urmează a fi supuse impozitului pe venit conform prezentului articol la cota specificată la art. 91 sau la cotele prevăzute la art. 15 lit. a), pentru veniturile specificate la art. 71 lit. n) şi o), fără dreptul la deduceri şi/sau scutiri aferente acestor venituri.

 

(2) Nerezidenţii care corespund condiţiilor alin. (1) şi care obţin venituri specificate la art. 71 lit. a) – k), n), o), q) – s) şi u) îndeplinesc cerinţele alin. (3), calculează şi achită impozitul pe venit de sine stătător conform alin. (4).

 

(3) Nerezidenţii sînt obligaţi să informeze organul fiscal la locul de rezidenţă despre activitatea lor în termen de 15 zile de la data sosirii în Republica Moldova.

 

(4) Nerezidenţii menţionaţi în prezentul articol, în termen de 3 zile de la încheierea activităţii în Republica Moldova, sînt obligaţi să prezinte organului fiscal, menţionat la alin. (3), documentul cu privire la impozitul pe venit, conform formei aprobate de Guvern, şi să achite impozitul pe venit la cota specificată la art. 91 sau la cotele prevăzute la art.15 lit. a), pentru veniturile specificate la art. 71 lit. n) şi o), fără dreptul la deduceri şi/sau scutiri aferente acestor venituri. La documentul cu privire la impozitul pe venit se anexează copia contractului (acordului) de muncă sau a altui contract cu caracter civil, alte documente care confirmă suma venitului impozabil şi a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată.

 

(5) Prevederile prezentului articol se aplică veniturilor obţinute de către nerezidenţi, care nu cad sub incidenţa art. 73 şi 75.

 

Articolul 75. Reguli de impozitare a nerezidenţilor care desfăşoară activitate în Republica Moldova printr-o reprezentanţă permanentă

 

(1) Venituri ale nerezidenţilor care desfăşoară activitate printr-o reprezentanţă permanentă, obţinute în Republica Moldova, se consideră veniturile specificate la art. 71 lit. a) – m), r), t) şi u).

 

(2) În cazul nerezidenţilor care au reprezentanţă permanentă potrivit art. 5 pct. 15), aceasta se consideră, în scopuri fiscale, ca agent economic rezident, dar numai în raport cu venitul obţinut în Republica Moldova în conformitate cu alin. (1) şi cu:

a) cheltuielile administrative, conform prevederilor standardelor nаţionale de contabilitate sau ale IFRS, decontate de nerezidenţi şi înregistrate de reprezentanţa permanentă, care sînt deductibile în limita a 10 % din salariul calculat al angajaţilor acestei reprezentanţe permanente;

b) cheltuielile legate nemijlocit de acest venit, confirmate documentar, potrivit prevederilor titlului II.

 

(3) Evidenţa nerezidenţilor care au reprezentanţă permanentă, în calitate de contribuabil, se efectuează în conformitate cu capitolul 4 din titlul V.

 

(4) Reprezentanţa permanentă a nerezidentului, situată în Republica Moldova, nu are dreptul de a trece la deduceri sumele prezentate de către acest nerezident sub formă de:

a) royalty, onorarii şi alte plăţi similare pentru utilizarea sau concesionarea proprietăţii sau a rezultatelor activităţii sale intelectuale;

b) plăţi pentru serviciile prestate de acesta;

c) dobînzi şi alte remuneraţii pentru împrumuturile acordate de către acesta;

d) cheltuieli care nu ţin de obţinerea veniturilor din activitatea desfăşurată în Republica Moldova;

e) cheltuieli care nu sînt confirmate documentar.

 

(5) Prin derogare de la prevederile prezentului articol, munca conform contractului (acordului) de muncă sau altui contract (acord) cu caracter civil, exercitată de persoanele fizice nerezidente, nu conduce la formarea reprezentanţei permanente a acestor persoane fizice.

 

Articolul 76. Reguli pentru nerezidenţi care au reprezentanţă pe teritoriul Republicii Moldova

 

(1) Faptul că nerezidenţii au reprezentanţă pe teritoriul Republicii Moldova, conform art. 5 pct. 20), nu constituie temei pentru recunoaşterea acestor persoane în calitate de plătitori ai impozitului pe venit, cu toate consecinţele care rezultă din legislaţia fiscală, în afara celor prevăzute la alin. (2) şi cu excepţia obligaţiei de a reţine impozit pe venit la sursa de plată conform art. 88 şi 90.

 

(2) Reprezentanţei i se atribuie cod fiscal în conformitate cu prezentul cod.

 

(3) Reprezentanţa urmează să ţină evidenţa contabilă conform cerinţelor prevăzute de Legea contabilităţii şi de standardele naţionale de contabilitate sau de IFRS şi să prezinte anual organului fiscal de la locul de rezidenţă, nu mai tîrziu de 25 martie a anului imediat următor anului fiscal de gestiune, darea de seamă fiscală aferentă activităţii desfăşurate în Republica Moldova.

 

(4) După încheierea activităţii în Republica Moldova, nerezidenţii care au reprezentanţă pe teritoriul Republicii Moldova sînt obligaţi să prezinte, în termen de 10 zile, documentul cu privire la activitatea exercitată, cu anexarea documentelor confirmative. Acest document se prezintă organului fiscal, specificat la alin. (3), dacă legislaţia fiscală nu prevede altfel.

 

(5) Modul şi forma documentului, specificate la alin. (3) şi (4), se reglementează de către Guvern.

 

Articolul 77. Reguli pentru nerezidenţi care exercită activitate pe şantierul de construcţie

 

(1) În sensul prezentului capitol, şantierul de construcţie al nerezidentului pe teritoriul Republicii Moldova înseamnă:

a) locul de construcţie a noilor obiecte, precum şi de reconstrucţie, lărgire, reutilare tehnică şi/sau reparare a obiectelor existente de proprietate imobiliară;

b) locul de construire şi/sau montare, reparare, reconstruire şi/sau reutilare tehnică a clădirilor, inclusiv a instalaţiilor plutitoare şi de foraj, precum şi a maşinilor şi utilajului a căror funcţionare normală necesită fixare dură pe fundament sau pe elementele de construcţie ale clădirilor, edificiilor sau ale obiectelor plutitoare.

 

(2) La stabilirea termenului de existenţă a şantierului de construcţie, în scopul determinării statutului nerezidentului pe teritoriul Republicii Moldova în sensul prezentului capitol, inclusiv la calcularea impozitului pe venit şi luarea la evidenţă a nerezidentului la organele fiscale, lucrările şi alte operaţiuni, a căror durată se include în acest termen, cuprind toate lucrările de pregătire, construire şi/ sau montare exercitate de nerezident pe acest şantier de construcţie, inclusiv lucrările de creare a căilor de acces, comunicaţiilor, cablurilor electrice, drenajului şi altor obiecte de infrastructură, în afară de obiectele de infrastructură iniţial create în alte scopuri decît cele ce ţin de acest şantier de construcţie.

 

(3) În cazul în care nerezidentul, fiind antreprenor general, încredinţează exercitarea unei părţi a lucrărilor în antrepriză altor persoane (subantreprenori), perioada de timp consumată de subantreprenori pentru exercitarea lucrărilor se consideră perioadă de timp consumată de însuşi antreprenorul general. Această prevedere nu se aplică perioadei de lucrări exercitate de subantreprenor, conform contractelor directe cu beneficiarul, şi care nu se includ în volumul de lucrări încredinţat antreprenorului general, cu excepţia cazurilor în care aceste persoane şi antreprenorul general sînt persoane interdependente, potrivit art. 5 pct. 12).

 

(4) În cazul în care subantreprenorul, menţionat la alin. (3), este nerezident, activitatea sa pe acest şantier de construcţie, de asemenea, se consideră că constituie reprezentanţă permanentă a acestui subantreprenor pe teritoriul Republicii Moldova.

 

(5) Începutul existenţei şantierului de construcţie în scopuri fiscale se consideră prima din următoarele date:

a) data semnării actului de transmitere a şantierului către antreprenorul general (a actului de admitere a personalului subantreprenorului pentru exercitarea părţii sale din volumul total de lucrări); sau

b) data începerii efective a lucrărilor.

 

(6) Expirarea termenului de existenţă a şantierului de construcţie se consideră data semnării de către beneficiar a actului de primire a obiectului sau a complexului de lucrări prevăzute de contract. Terminarea de către subantreprenor a lucrărilor se consideră data semnării de către antreprenorul general a actului de primire a lucrărilor. În cazul în care actul de primire nu a fost perfectat sau lucrările au fost finisate efectiv după data semnării unui astfel de act, se consideră că şantierul de construcţie şi-a încetat existenţa (lucrările subantreprenorului se consideră finisate) la data finisării efective a lucrărilor de pregătire, construire sau montare, care se includ în volumul lucrărilor persoanei respective pe acest şantier de construcţie.

 

(7) Nu se consideră că şantierul de construcţie şi-a încetat existenţa dacă lucrările pe acesta sînt temporar întrerupte, cu excepţia cazurilor de conservare a obiectului pe un termen ce depăşeşte 90 de zile conform deciziei organelor de administrare publică, adoptate în limitele competenţei lor sau în urma acţiunii unor circumstanţe de forţă majoră. Continuarea sau reluarea, după întrerupere, a lucrărilor pe şantierul de construcţie după semnarea actului specificat la alin. (5) conduce la anexarea termenului de exercitare a lucrărilor continuate sau reluate şi al întreruperii între lucrări la termenul total de existenţă a şantierului de construcţie numai în cazul în care:

a) teritoriul lucrărilor reluate este teritoriul lucrărilor anterior suspendate sau este strîns legat de acesta;

b) lucrările continuate sau reluate la obiect sînt încredinţate persoanei care anterior a exercitat lucrările pe acest şantier de construcţie sau noul şi anteriorul antreprenor sînt persoane interdependente.

 

(8) Dacă continuarea sau reluarea lucrărilor, conform alin. (7), este legată de construirea sau montarea unui obiect nou pe acelaşi şantier de construcţie sau de lărgirea obiectului anterior finisat, termenul exercitării unor astfel de lucrări continuate sau reluate şi al întreruperii între lucrări, de asemenea, se anexează la termenul total de existenţă a şantierului de construcţie. În celelalte cazuri, inclusiv exercitarea reparării, reconstruirii sau reutilării tehnice a obiectului anterior predat beneficiarului, termenul exercitării lucrărilor continuate sau reluate şi al întreruperii între lucrări nu se anexează la termenul total de existenţă a şantierului de construcţie, lucrărilor începute la obiectul anterior predat.

 

(9) Construirea sau montarea unor astfel de obiecte precum construirea drumurilor, viaductelor, canalelor, construirea comunicaţiilor, în cadrul exercitării lucrărilor la care se schimbă amplasarea geografică de exercitare a lor, se consideră activitate exercitată pe un singur şantier de construcţie.

 

Articolul 78. Venitul persoanei fizice  care încetează a mai fi rezidentă  sau care obţine statut de rezident

 

(1) Persoana fizică care încetează a mai fi rezidentă este considerată persoana care ca şi cum ar fi vîndut toată proprietatea, exceptînd proprietatea imobiliară, la preţul ei de piaţă la momentul cînd a încetat a mai fi rezidentă.

 

(2) Orice persoană fizică nerezidentă care obţine statutul de rezident are dreptul la determinarea valorii de piaţă a proprietăţii sale la momentul obţinerii statutului de rezident. Valoarea determinată în acest mod constituie baza valorică a proprietăţii sale, care se ia în considerare la stabilirea venitului contribuabilului de pe urma vînzării acestei proprietăţi.

 

Articolul 79. Trecerea în cont a impozitelor

Persoana fizică nerezidentă care prezintă declaraţia cu privire la impozitul pe venit are dreptul la trecerea în cont a impozitelor reţinute din salariul său în conformitate cu art. 88.

Articolele 791 şi 792 sînt abrogate prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

 

Articolul 793. Prevederi speciale privind tratatele internaţionale

 

(1) Aplicarea tratatelor internaţionale care reglementează impozitarea sau includ norme ce reglementează impozitarea se efectuează în modul stabilit de prevederile tratatelor internaţionale şi ale legislaţiei fiscale din Republica Moldova. Prevederile tratatelor internaţionale prevalează asupra legislaţiei fiscale din Republica Moldova, iar în cazul în care sînt cote diferite de impozitare în tratatele internaţionale şi în legislaţia fiscală din Republica Moldova, se aplică cotele de impozitare mai favorabile. Pentru interpretarea prevederilor tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova cu alte state se utilizează Comentariile la Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

 

(2) Pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat de autoritatea competentă din statul său de rezidenţă. Certificatul de rezidenţă emis într-o limbă străină se prezintă plătitorului de venit cu traducere în limba de stat, cu excepţia celui emis în limba engleză sau în limba rusă. Certificatul de rezidenţă se prezintă pe suport de hîrtie în original şi/sau în formă electronică pentru fiecare perioadă fiscală în care se achită venitul, indiferent de numărul, regularitatea plăţilor şi de tipul venitului achitat. Modul de atestare a rezidenţei prin intermediul certificatelor prezentate în formă electronică este stabilit de Guvern. În cazul în care certificatul de rezidenţă nu a fost prezentat pentru perioada fiscală respectivă, se vor aplica prevederile legislaţiei fiscale din Republica Moldova.

 

(3) În cazul în care impozitul a fost reţinut la sursă înainte de prezentarea certificatului de rezidenţă, suma impozitului reţinut în plus pe parcursul anului este restituită plătitorului de venit sau nerezidentului, la cererea nerezidentului, în termenul de prescripţie stabilit de legislaţia fiscală din Republica Moldova.

 

(4) Cererea de restituire a impozitului reţinut în plus urmează să fie perfectată şi depusă fie de către plătitorul de venit rezident, fie de către o altă persoană împuternicită de nerezident. În acest sens, solicitantul va acţiona în relaţiile cu organele fiscale din Republica Moldova în numele nerezidentului. Restituirea impozitului reţinut în plus se efectuează către solicitant în cazul în care acesta nu are restanţe la buget. Restituirea impozitului pe venit reţinut la achitarea veniturilor din surse aflate în Republica Moldova nu se acceptă în cazul în care venitul (din care a fost reţinut un impozit) a fost obţinut prin intermediul reprezentanţei permanente a nerezidentului. Documentele ce urmează a fi prezentate de către solicitant autorităţilor competente pentru restituirea impozitului achitat în plus sînt stabilite de Guvern.

 

(5) Pentru impozitele reţinute la sursă în Republica Moldova, autoritatea competentă eliberează nerezidentului un certificat privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova. Forma certificatului şi lista documentelor în baza cărora se eliberează certificatul se stabilesc de Guvern.

 

(6) În cazul în care certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova a fost eliberat anterior, cererea pentru restituirea impozitului pe venit reţinut din surse aflate în Republica Moldova este executată doar în situaţia notificării nerezidentului şi a autorităţii competente a statului străin despre anularea certificatului emis anterior privind atestarea impozitului pe venit.

 

(7) În cazul în care cererea pentru restituirea impozitului pe venit reţinut din surse aflate în Republica Moldova a fost executată anterior, certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova poate fi emis numai dacă:

a) suma impozitului pe venit reflectată în certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova reprezintă suma impozitului pe venit care nu a fost restituită;

b) nerezidentul a rambursat impozitul pe venit restituit anterior.

 

(8) În cazul în care tratatele internaţionale au fost aplicate incorect şi au condus la neachitarea sau achitarea parţială la buget a impozitului pe venit, plătitorul de venit rezident care este obligat să reţină la sursă şi să plătească impozitul poartă răspundere în conformitate cu prezentul cod.

 

(9) Modul de atestare şi confirmare a rezidenţei Republicii Moldova în scopul beneficierii de prevederile convenţiilor (acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri încheiate între Republica Moldova şi alte state se stabileşte de Guvern.

 

Capitolul 12
REGIMUL FISCAL PENTRU DIVIDENDE

 

Articolul 80. Impozitarea dividendelor

 

(1) Agentul economic achită dividende acţionarilor (asociaţilor) săi din venitul rămas după impozitare.

Alineatul (2) este abrogat prin Legea nr. 178 din 11.07.2012.

 

Articolul 801. Achitarea prealabilă a impozitului   în cazul repartizării dividendelor

 

(1) Persoanele specificate la art. 90 care achită dividende acţionarilor (asociaţilor) săi pe parcursul anului fiscal achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul anului fiscal în curs, din care se vor achita dividende.

 

(2) Suma impozitului achitată de agentul economic conform alin. (1) este trecută în cont ca impozit aplicat venitului impozabil al agentului economic respectiv pentru anul fiscal în care a fost făcută achitarea.

 

(3) Dacă, în vreun an fiscal, trecerile în cont, permise agentului economic în conformitate cu alin. (2), depăşesc suma impozitului pe venit în anul respectiv, diferenţa va fi compensată conform modului stabilit în art. 175 şi 176.

 

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică agenţilor economici impozitaţi conform regimului fiscal stabilit la cap. 71.

 

Capitolul 13
TRECEREA ÎN CONT A IMPOZITELOR

 

Articolul 81. Trecerea în cont a impozitelor calculate şi reţinute

 

(1) În limitele anului fiscal, contribuabilii au dreptul de a trece în contul impozitului pe venit:

a) sumele reţinute de la ei pe parcursul anului fiscal respectiv în conformitate cu art. 88, 89 şi 90;

b) sumele desemnate procentual conform art. 152;

c) plăţile efectuate pe parcursul anului fiscal respectiv în conformitate cu art. 84;

d) impozitele achitate în afara Republicii Moldova, a căror trecere în cont este permisă în conformitate cu art. 82, pentru sumele plătite sau calculate pentru acelaşi an fiscal.

 

(2) Dacă trecerile în cont, la care contribuabilul are dreptul în conformitate cu alin. (1) lit. a) şi c), depăşesc suma totală a impozitului pe venit calculată conform art. 15, organul fiscal efectuează stingerea obligaţiei fiscale prin compensare – conform art. 175 şi, după caz, restituirea la cont – conform art. 176.

 

Articolul 82. Trecerea în cont a impozitului    achitat în străinătate

 

(1) Contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit, achitat în orice stat străin, dacă acest venit urmează a fi supus impozitării şi în Republica Moldova. Trecerea în cont a impozitului pe venit poate fi efectuată cu condiţia prezentării de către contribuabil a documentului, care confirmă achitarea (reţinerea) impozitului pe venit peste hotarele Republicii Moldova, certificat de organul competent al statului străin respectiv, cu traducere în limba de stat, cu excepţia celui emis în limba engleză sau în limba rusă.

 

(2) Mărimea trecerii în cont, specificată la alin. (1), pentru orice an fiscal nu poate depăşi suma care ar fi fost calculată la cotele aplicate în Republica Moldova faţă de acest venit.

 

(3) Trecerea în cont a impozitului achitat în alt stat se efectuează în anul în care venitul respectiv este supus impozitării în Republica Moldova.

 

Capitolul 14
PREZENTAREA DECLARAŢIEI CU PRIVIRE LA IMPOZITUL PE VENIT ŞI A DOCUMENTULUI CU PRIVIRE LA VENITUL SOCIETĂŢII. UTILIZAREA CODULUI FISCAL

 

Articolul 83. Prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit şi a documentului cu privire la venitul societăţii

(1) Dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii.

(2) Sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit:

a) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului;

a1) persoanele care practică activitate profesională, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului;

b) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care nu au obligaţii privind achitarea impozitului, dar:

– obţin venit impozabil din surse altele decît salariul, cu excepţia cazurilor în care obţin venituri impozabile doar din plăţile primite conform art. 90, care depăşeşte suma scutirii personale de 10 128 lei pe an, acordate conform art. 33 alin. (1);

– obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 29 640 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care obţin venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă;

– obţin venituri impozabile atît sub formă de salariu, cît şi din orice alte surse, a căror sumă totală depăşeşte 29 640 lei pe an;

– obţin venit impozabil care depăşeşte suma de 29 640 lei pe an doar din plăţile primite conform art. 90;

– direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget;

c) persoanele juridice rezidente, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului;

d) formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului;

e) reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.

 

(3) Societăţile definite la art. 5 pct. 9) şi la capitolul 9, în persoana conducătorului sau altui reprezentant al acestora, sînt obligate să prezinte un document cu privire la venitul obţinut de societate în anul fiscal, însoţit de informaţia necesară, în conformitate cu cerinţele stabilite de Guvern.

 

(4) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit sau documentul cu privire la venitul societăţii se completează în conformitate cu procedura stabilită de Guvern, potrivit formei aprobate de acesta, şi se prezintă organului fiscal nu mai tîrziu de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (5)–(9). În cazul depistării de către contribuabil, după 25 martie, în declaraţia prezentată organului fiscal sau în documentul cu privire la venitul societăţii, a greşelilor care au drept consecinţă necesitatea introducerii corectărilor în declaraţia fiscală sau în documentul cu privire la venitul societăţii, contribuabilul are dreptul să prezinte, în condiţiile prezentului cod, o dare de seamă corectată.

(5) Persoanele fizice care nu sînt obligate să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, la depistarea faptului de plată în plus la impozit, au dreptul să prezinte o declaraţie în care vor indica suma plătită în plus la impozit, care urmează să fie restituită conform legislaţiei fiscale.

(6) Dacă contribuabilul persoană juridică, reprezentanţa permanentă, forma organizatorică cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei, îşi încetează activitatea pe parcursul anului fiscal, persoana responsabilă a acestuia este obligată, în termen de 25 de zile de la încetarea activităţii, să informeze despre aceasta în scris organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat şi, în termen de 6 luni de la luarea deciziei de încetare a activităţii, să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru întreaga perioadă a anului de gestiune pe parcursul căruia persoana juridică, reprezentanţa permanentă, forma organizatorică cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei, a desfăşurat activitate de întreprinzător.

 

(7) Dacă contribuabilul intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară, el este obligat să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, în modul stabilit de Guvern, pentru întreaga perioadă a anului de gestiune cît a fost rezident.

 

(8) La cererea în scris a persoanei fizice, organul fiscal poate prelungi (în limite rezonabile) termenul de prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit. Prelungirea termenului se admite numai în cazul în care cererea a fost depusă înainte de expirarea termenului stabilit pentru prezentarea declaraţiei.

 

(9) Prin derogare de la prevederile alin. (2) lit. d), gospodăria ţărănească (de fermier) care pe parcursul perioadei fiscale nu a avut angajaţi şi nu a obţinut venit impozabil este scutită de obligaţia privind prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit.

 

(10) Reprezentanţa care obţine statut de reprezentanţă permanentă conform art. 5 pct. 15) este obligată să prezinte în prima declaraţie cu privire la impozitul pe venit, depusă la organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat, şi informaţia aferentă perioadei fiscale pe parcursul căreia a fost desfăşurată activitatea de întreprinzător, începînd cu ziua în care a lansat activitatea de întreprinzător şi pînă la momentul înregistrării în calitate de reprezentanţă permanentă în anul fiscal de raportare.

 

(11) Prin derogare de la prevederile alin. (2) lit. d), întreprinzătorul individual sau gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA prezintă, nu mai tîrziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată (declaraţie) cu privire la impozitul pe venit.

 

(12) Darea de seamă fiscală cu privire la impozitul pe venit se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art. 187 alin. (21).

 

Articolul 84. Achitarea impozitului în rate

 

(1) Agenţii economici sînt obligaţi să achite, nu mai tîrziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:

a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform prezentului titlu, pentru anul respectiv; sau

b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru anul precedent.

Alineatul (11) este abrogat prin Legea nr. 324 din 23.12.2013.

 

(2) Întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), obligate să achite impozitul în rate conform alin. (1), dispun de dreptul de a achita impozitul în două etape: 1/4 din suma indicată la alin. (1) lit. a) sau b) – pînă la 25 septembrie şi 3/4 din această sumă – pînă la 25 decembrie ale anului fiscal.

 

(3) Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au subdiviziuni în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa juridică) transferă la buget de la sediul subdiviziunilor partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului mediu scriptic de salariaţi ai subdiviziunii pentru anul precedent ori partea impozitului pe venit calculată proporţional venitului obţinut de subdiviziune conform datelor din evidenţa financiară a acesteia pe anul precedent.

 

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică agenţilor economici impozitaţi conform regimului fiscal stabilit la cap. 71.

 

Articolul 85. Semnarea declaraţiilor şi altor documente

 

(1) Declaraţia, darea de seamă sau alte documente care, potrivit prevederilor prezentului titlu, urmează a fi prezentate organului fiscal trebuie să fie perfectate şi semnate în conformitate cu regulile şi formele stabilite de către Serviciul Fiscal de Stat.

 

(2) Numele persoanei fizice indicat în orice document semnat de aceasta serveşte drept dovadă că documentul a fost semnat anume de către persoana respectivă, dacă nu există probe contrare.

 

(3) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a unei persoane juridice trebuie să fie semnată de către persoana sau persoanele respective cu funcţii de răspundere.

 

(4) Declaraţiile şi alte documente care, potrivit prevederilor prezentului titlu, urmează a fi prezentate organului fiscal trebuie să conţină o notificare a contribuabilului că, în cazul în care va include în documentele respective informaţii false sau care induc în eroare, el va purta răspundere în conformitate cu legislaţia.

 

Articolul 86. Utilizarea codului fiscal

Fiecare persoană care obţine venit sau care efectuează plăţi impozabile, în conformitate cu prezentul titlu, utilizează codul fiscal atribuit (obţinut) în scopul evidenţei contribuabililor în modul prevăzut de prezentul cod şi de alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta.

 

Articolul 87. Termenele, modul, forma şi locul achitării impozitului

 

(1) Contribuabilul care, conform art. 83, este obligat să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit (fără cererea suplimentară din partea organelor fiscale) achită impozitul pe venit nu mai tîrziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei (fără a ţine cont de prelungirea termenului).

 

(2) Modul, forma şi locul achitării impozitului sînt reglementate de Guvern.

 

(3) În cazul primirii unui aviz sau cereri din partea organului fiscal, suma impozitului, penalităţilor şi amenzilor aferente lui, indicată în aviz sau cerere, urmează a fi plătită de către contribuabil în termenul şi modul general stabilit de prezentul cod şi de actele normative adoptate pentru executarea prezentului cod.

 

(4) Avizul sau cererea organului fiscal se înmînează contribuabilului personal sau i se expediază prin poştă la ultima adresă a acestuia indicată în registrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

 

Capitolul 15
REŢINEREA IMPOZITULUI LA SURSA DE PLATĂ

 

Articolul 88. Reţinerea impozitului din salariu

 

(1) Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

 

(11) Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate), la solicitarea lucrătorului, este obligat să reţină din suma impozitului calculat conform alin. (1) cuantumul procentual desemnat conform cererii scrise.

 

(2) Pentru obţinerea scutirilor, lucrătorul, nu mai tîrziu de data stabilită pentru începerea muncii ca angajat, prezintă angajatorului o cerere semnată de el privind acordarea scutirilor la care are dreptul, anexînd la ea documentele ce certifică acest drept. Lucrătorul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte anual angajatorului cererea privind acordarea scutirilor şi documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la unele scutiri.

 

(3) Dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are drept lucrătorul, acesta este obligat să prezinte angajatorului, în termen de 10 zile de la data cînd a avut loc schimbarea, o nouă cerere semnată de el cu documentele corespunzătoare.

 

(4) Prezentarea cu bună ştiinţă în cerere şi în documentele care confirmă dreptul la scutiri a unor informaţii false sau care induc în eroare atrage după sine aplicarea amenzii şi răspunderea penală prevăzute de legislaţie.

 

(5) Veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art. 15 lit. a).

 

(6) Lucrătorul şi persoana menţionată la alin. (5) al prezentului articol au dreptul să ceară ca angajatorul să reţină din plăţi impozitul la cota de 18%.

 

Alineatul (7) este abrogat prin Legea nr. 64 din 11.04.2014.

 

Articolul 89. Reţinerea impozitului  din dobînzi

Fiecare plătitor, menţionat la art. 90, de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 15% din plată.

 

Articolul 90. Reţinerile din alte plăţi efectuate în folosul rezidentului

Orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art. 5 pct. 20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a cabinetului avocatului, a notarului public, a executorului judecătoresc, a administratorilor autorizaţi, a biroului individual al mediatorului, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art. 18. Nu se reţine în prealabil suma în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta, conform art. 20, 88, 89, 901 şi 91, precum şi din suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital.

 

Articolul 901. Reţinerea finală a impozitului  din unele tipuri de venit

Alineatul (1) este abrogat prin Legea nr. 166 din 11.10.2013.

Alineatul (2) este abrogat prin Legea nr. 178 din 11.07.2012.

 

(3) Persoanele specificate la art. 90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

 

(31) Persoanele specificate la art. 90 reţin şi achită la buget un impozit în mărime de:

– 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;

– 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;

– 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse constatate în capitalul propriu între acţionari (asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social;

– 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice.

Prevederile de la liniuţele întîi şi a doua ale prezentului alineat se aplică şi în cazul dividendelor achitate prealabil pe parcursul perioadei fiscale.

Alineatul (32) este abrogat prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

 

(33) Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de:

– 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la companiile promoţionale şi/sau din loterii;

– 18% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, în partea în care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte 10% din scutirea personală stabilită la art. 33 alin. (1), dar nu depăşeşte 50 mii lei;

– 25% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, în partea în care valoarea fiecărui cîştig este egală sau depăşeşte 50 mii lei.

 

(34) Subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art. 54, precum şi altor persoane decît cele specificate la art. 90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 5% din valoarea contractului. Persoanele menţionate sînt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la organul fiscal în raza căruia sînt deservite. Acest impozit se achită lunar cel tîrziu la data de 2 a lunii în curs, sau în avans. Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/ sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget.

 

(35) Persoanele specificate la art. 90 reţin un impozit în mărime de 2% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

 

(4) Reţinerea finală a impozitului stabilit prin prezentul articol scuteşte beneficiarul cîştigurilor şi veniturilor specificate la alin. (3), (31), (33), (34) şi (35) de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora.

 

Articolul 902 este abrogat prin Legea nr. 267 din 23.12.2011.

 

Articolul 91. Reţinerile din veniturile nerezidentului

 

(1) Persoanele menţionate la art. 90 reţin şi achită un impozit în mărime de:

– 12% din plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art. 71, cu excepţia celor specificate la liniuţele a doua, a treia şi a patra din prezentul alineat;

– 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;

– 15% din sumele specificate la art. 901 alin. (31) liniuţa a treia;

– 6% din dividendele specificate la art. 71 lit. e).

 

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică:

a) veniturilor nerezidentului ce ţin de activitatea reprezentanţei permanente a acestora în Republica Moldova;

b) veniturilor obţinute sub formă de salariu din care se efectuează reţineri conform art. 88.

 

Articolul 92. Achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată şi prezentarea către organele fiscale şi contribuabili a documentelor privind plăţile şi/sau impozitele reţinute

 

(1) Impozitul reţinut conform art. 88–91 se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

 

(2) Dările de seamă fiscale privind veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se prezintă de către plătitorii veniturilor organului fiscal teritorial pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile, cu excepţia dării de seamă indicate la alin. (3), pentru care este prevăzut alt termen de prezentare.

 

(3) Persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art. 88–90, art. 901dacă venitul achitat (pe tip de venit) depăşeşte scutirea personală stabilită la art. 33 alin. (1), şi art. 91 vor prezenta organului fiscal teritorial, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va include şi datele despre persoanele şi/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art. 90, precum şi sumele veniturilor achitate în folosul lor. În cazul în care, pe parcursul perioadei fiscale, persoanele care sînt obligate să reţină la sursă impozitul se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să prezinte darea de seamă menţionată în termen de 15 zile de la data aprobării bilanţului de lichidare/ repartiţie a întreprinderii în proces de lichidare sau reorganizare.

 

(4) Persoanele indicate la alin. (3) sînt obligate, pînă la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, să prezinte beneficiarului acestor plăţi (cu excepţia celor ce au obţinut venituri conform art. 901 şi art. 91 alin. (1)) informaţii privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art. 33–35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) şi (7), precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii.

 

(41) În cazul efectuării corectărilor în informaţia prezentată conform alin. (3), persoanele indicate la alin. (3) sînt obligate să informeze beneficiarul plăţilor în termen de 15 zile lucrătoare de la data efectuării modificării sau emiterii deciziei asupra cazului de încălcare fiscală.

 

(5) Guvernul stabileşte lista şi forma documentelor solicitate conform prezentului articol, precum şi modul de completare a acestora.

 

(6) Prin derogare de la prevederile alin. (1), întreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită la buget impozitul, reţinut conform art. 88–91, nu mai tîrziu de 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune.

 

(7) Prin derogare de la prevederile alin. (2), întreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. prezintă, nu mai tîrziu de 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată privind veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată.

 

(8) Prin derogare de la prevederile alin. (3), întreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. prezintă, nu mai tîrziu de 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, darea de seamă fiscală unificată prevăzută la alin. (3).

 

(9) Oficiile cadastrale, deţinătorii registrelor de valori mobiliare, Î.S. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat «Registru»”, notarii publici prezintă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor, conform modului stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, informaţia privind determinarea obligaţiilor fiscale ce ţin de înstrăinarea activelor de către persoane fizice.

 

(10) Casa Naţională de Asigurări Sociale prezintă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare anului fiscal, informaţia aferentă persoanelor fizice care au obţinut restituirea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, în modul şi în forma stabilită de comun acord cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Alineatul (11) este abrogat prin Legea nr. 71 din 12.04.2015.

 

(12) Ministerul Justiţiei, pînă la data de 25 a lunii următoare anului fiscal, transmite Inspectoratului Fiscal Principal de Stat lista organizaţiilor necomerciale în modul şi în forma stabilită de comun acord.

 

(13) Agenţii economici specializaţi (intermediari imobiliari), pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, prezintă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat informaţia privind contractele de dare în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii imobiliare încheiate de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, în modul şi în forma stabilită de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.




Комментарии:
К этой статье пока нет комментариев.

Для того чтобы оставить комментарий необходимо авторизоваться.
Если Вы еще не зарегистрированы, пройдите процедуру регистрации.