Сегодня: Субота 16 декабря 2017 | EUR: 20.3720 | USD: 17.2229
 
ПОСЛЕДНИЕ СООБЩЕНИЯ
НА ФОРУМЕ

Тема: Оформление международных перевозок
Автор: Accountant
Дата: 14.12.2017
ответов: 16, просмотров: 5920

Тема: Bancuri-aluzii
Автор: Accountant
Дата: 13.12.2017
ответов: 9, просмотров: 7311

Тема: decontul de avans
Автор: Accountant
Дата: 08.12.2017
ответов: 16, просмотров: 4478

 
РЕКЛАМА
 
"Contabilitate şi audit" № 10, 2016
Главная » Архив журнала » № 10, 2016 » ОБСУЖДАЕМ ПРОБЛЕМУ

Ghenadie NEGARĂ
director al Companiei de audit şi consultanţă „Afex Service” SRL

Aplicarea maşinilor de casă şi de control la colectarea fondurilor în numerar de către organizaţiile necomerciale

Introducere

Colectarea de fonduri reprezintă o componentă valoroasă a procesului de consolidare a organizaţiilor şi a comunităţilor; contribuţiile băneşti (şi nonmonetare) sînt necesare acestora pentru a-şi realiza activităţile planificate. Obţinerea de resurse este, prin urmare, o sarcină dorită şi onorabilă. Colectarea de fonduri este o ocupaţie la care ar trebui să contribuie toţi şi pentru care ar trebui să fie responsabili toţi.

Din punctul de vedere al tehnologiilor de colectare a fondurilor pentru susţinerea activităţilor statutare ale organizaţiilor necomerciale (în continuare – ONC), donatorii/sponsorii sînt clasificaţi în următoarele categorii:

1) fundaţii;

2) asociaţii civice, organizaţii religioase şi alte organizaţii nonprofit;

3) întreprinzători, producători şi organizaţii de comerţ;

4) Guvern şi autorităţi publice;

5) donatori individuali, membri, fani, public.

Rolul donaţiilor/sponsorizărilor venite din partea persoanelor fizice pentru o organizaţie nonprofit este absolut important. În toată lumea impactul donaţiilor individuale asupra bugetelor organizaţiilor nonprofit este enorm. Cu toate acestea, procesul de colectare a fondurilor de la persoane fizice nu este atît de simplu şi poate fi realizat prin mai multe căi.

În prezentul articol ne vom referi doar la donaţiile/sponsorizările făcute în numerar, indiferent de faptul cum acestea se efectuează: contribuţii mici ocazionale (evenimente), contribuţii mici anuale (poşta), contribuţii adiţionale la cele anuale (telefon, petreceri acasă), donaţie majoră (faţă în faţă) etc.

Chiar şi în aceste condiţii, solicitanţii de fonduri întîmpină dificultăţi în procesul de colectare a acestora, iar în unele cazuri nu pot să aplice fizic cerinţele unor norme în vigoare, cum ar fi, de exemplu, obligativitatea aplicării maşinilor de casă şi de control (în continuare – MCC) la colectarea donaţiilor şi fondurilor în numerar în cadrul unor evenimente sau în stradă (cînd numerarul se transmite unui voluntar). Este de menţionat şi situaţia cu cutiile de donaţii amplasate în locurile publice, în care donatorii nu pot fi identificaţi, însă în ceea ce priveşte MCC parcă acestora ar trebui să li se elibereze bonuri fiscale.

Vom încerca să clarificăm această problemă, întrucît în practică se întîlnesc chiar şi situaţii provocatoare, în care se propune o donaţie şi, ulterior, se invocă nerespectarea legislaţiei privind aplicarea MCC.

 

Ce spune Legea?

Conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal (în continuare – CF), contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectînd reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi de control.

În vederea executării prevederilor sus-menţionate, prin Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 a fost aprobat Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar (în continuare – Regulamentul nr. 474).

Conform pct. 4 din Regulamentul nr. 474:

„La efectuarea decontărilor băneşti în numerar pentru operaţiunile economice cu plătitorii, contribuabilii sînt obligaţi să utilizeze MCC, eliberînd plătitorilor bonurile de casă emise de acestea.

Această obligativitate se extinde asupra tuturor unităţilor structurale (oficiu, magazin, secţie, depozit, unitate comercială, automat pentru vînzări (denumit conform uzanţelor internaţionale vending machine), terminal cash-in, unitate de prestări servicii, inclusiv unitate de transport-taxi etc.) în care se efectuează sau care efectuează operaţiuni economice cu încasări în numerar”.

 

Este de menţionat că CF stabileşte doar regulile generale de aplicare a MCC, iar Regulamentul nr. 474, pe lîngă regulile generale – şi condiţiile în care are loc utilizarea MCC ori face trimitere la alte acte normative din domeniu, care concretizează aceste condiţii.

Totodată, este de menţionat că, potrivit art. 254 din CF:

„(1) Efectuarea încasărilor băneşti în numerar în lipsa maşinii de casă şi de control, în cazul în care actele normative în vigoare prevăd folosirea ei, se sancţionează cu amendă de 7 000 de lei.

(2) Efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără utilizarea maşinii de casă şi de control existente se sancţionează cu amendă de 5 000 de lei”.

 

Care este poziţia organelor de control?

Poziţia IFPS este expusă în Scrisoarea nr. 26-11/2-12-50-7585 din 28 noiembrie 2012 „Cu privire la aplicarea MCC de către organizaţiile necomerciale”1. Conform prevederilor acestei scrisori:

„Actul normativ de bază care reglementează utilizarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală este Hotărîrea Guvernului „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar” nr. 474 din 28 aprilie 1998. Astfel, punctul 1 al hotărîrii menţionate, obligă contribuabilii care, potrivit legislaţiei în vigoare, au obligativitatea ţinerii contabilităţii să efectueze decontările băneşti în numerar cu utilizarea maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală.

Totodată, pct. 6 al Regulamentului cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar (anexa nr. 5 la hotărîre) stabileşte că activităţile, în cadrul cărora se permite efectuarea decontărilor băneşti în numerar fără aplicarea MCC, sînt enumerate în Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea decontărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi control anexată la Regulament.

În această ordine de idei, prin lipsa în Lista menţionată a scutirii referitoare la organizaţiile necomerciale se confirmă obligaţia acestora de a utiliza maşina de casă şi de control cu memorie fiscală la recepţionarea plăţilor în numerar”.

 

Este de menţionat că la moment anexa nr. 5 conţine pct. 172, conform căruia la „încasarea taxelor de aderare, cotizaţiilor/cotizaţiilor de membru, cu eliberarea bonului de plată” nu se aplică MCC.

Astfel, conform poziţiei IFPS, aplicarea MCC este obligatorie pentru recepţionarea tuturor plăţilor în numerar, cu excepţia „încasării taxelor de aderare, cotizaţiilor/cotizaţiilor de membru, cu eliberarea bonului de plată”.

 

Ce se întîmplă în practică?

La colectarea fondurilor în numerar pentru realizarea scopurilor statutare, conducerea ONC întîmpină dificultăţi privind aplicarea MCC, deşi, în opinia organelor de control, legislaţia la acest capitol este clară. Este necesar de menţionat că actele legislative şi normative care reglementează domeniul maşinilor de casă şi de control nu se rezumă doar la CF şi Regulamentul nr. 474, ci şi la cele enumerate mai jos:

1) Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997;

2) Legea privind protecţia consumatorilor nr. 105-XV din 13 martie 2003;

3) Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008;

4) Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 24 aprilie 2007;

5) Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător nr. 451-XV din 30 iulie 2001;

6) Legea cu privire la comerţul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010;

7) reglementările aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”:

a) Regulamentul cu privire la Registrul unic al maşinilor de casă şi control,

b) Regulamentul cu privire la Comisia interdepartamentală pentru maşinile de casă şi control,

c) componenţa nominală a Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control,

d) Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar;

8) reglementările aprobate pentru executarea Hotărîrii Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998:

a) cerinţele tehnice faţă de maşinile de casă şi control, aprobate prin Decizia Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control nr. 1707 din 17 iulie 1998,

b) Regulamentul cu privire la modul de exploatare a maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală, aprobat prin Decizia Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control din 24 iulie 1998;

9) legile şi actele normative în vigoare care suplimentează normele din domeniu/domeniile conexe; 

10) reglementările (deciziile) aprobate de Comisia interdepartamentală pentru maşinile de casă şi control; 

11) Regulamentul cu privire la modul de înregistrare şi exercitare a controlului asupra utilizării maşinilor de casă şi control, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 146 din 23 octombrie 2014.

 

Astfel, orientarea în spaţiul legislativ şi normativ privind aplicarea MCC nu este un lucru deloc uşor, cum s-ar părea la prima vedere.

Întrucît ONC-urile nu reuşesc să stabilească cu certitudine dacă atunci cînd colectează fonduri are loc o operaţiune economică în sensul Regulamentului nr. 474, iar partea care contribuie cu aceste fonduri (donatorul, finanţatorul, sponsorul) nu se regăseşte în noţiunea de plătitor prezentată în regulamentul menţionat, există două abordări în ceea ce priveşte aplicarea MCC, şi anume: unele ONC-uri utilizează MCC la orice intrare de numerar în casieria organizaţiei, iar altele utilizează MCC doar la intrările de bani care rezultă din activităţile comerciale ale ONC-urilor (vînzare de mărfuri, prestare de servicii) şi nu utilizează MCC la colectarea de fonduri în numerar fie de la membrii săi, fie de la terţe persoane. Nu putem spune ce se întîmplă în cazul cînd MCC se aplică în toate cazurile de intrare a numerarului la organizaţie, însă putem afirma că cei care nu folosesc MCC la colectarea de fonduri în numerar sînt expuşi unor riscuri care, în opinia noastră, se datorează neclarităţii normelor la acest capitol şi posibilităţii interpretării arbitrare a acestora.

 

Ce arată practica judiciară?

Practica judiciară la acest capitol nu este univocă şi putem întîlni atît decizii în defavoarea ONC-urilor care nu au aplicat MCC la colectarea de fonduri în numerar, cît şi decizii în favoarea acestor ONC-uri.

Astfel, în cazul IFS pe UTA Găgăuzia contra Asociaţiei vînătorilor şi pescarilor din Găgăuzia, Curtea de Apel a concluzionat3 că în situaţia perceperii de bani în numerar de la membrii asociaţiei, care constituie compensaţii în bani pentru neparticiparea prin muncă la activităţile asociaţiei, a avut loc încălcarea art. 8 alin. (2) din CF prin neaplicarea MCC în aceasta situaţie, întrucît această activitate lipseşte în anexa la Regulamentul nr. 474. Decizia Curţii de Apel a fost ulterior susţinută şi de către Curtea Supremă de Justiţie.

Totodată, în cazul Filialei din Moldova a Fundaţiei Internaţionale de Binefacere „Oameni Generoşi – People That Care” vs Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, instanţa de apel a reţinut că:

„maşinile de casă şi control cu memorie fiscală nu trebuie să fie folosite de către organizaţiile nonguvernamentale, cu excepţia cazurilor cînd acestea prestează servicii sau înstrăinează valori materiale pentru obţinere de profit, însă, după cum rezultă din Statutul organizaţiei-reclamante, aceasta nu este creată pentru desfăşurarea activităţii economice (comerciale), dar şi în realitate nu prestează servicii contra plată şi nu vinde bunuri pentru obţinere de profit, limitîndu-se strict la activitatea de binefacere fără vreun folos material”.

 

Decizia instanţei de apel a fost susţinută ulterior de către Curtea Supremă de Justiţie4.

Astfel, încă o dată se demonstrează netransparenţa normelor privind aplicarea MCC de către ONC-uri la colectarea fondurilor pentru susţinerea activităţilor statutare.

 

Care este opinia noastră?

Analizînd actele normative în vigoare ce reglementează aplicarea MCC la decontările în numerar, putem constata că normele privind ONC-urile care colectează fonduri în numerar pentru activităţile sale statutare nu sînt clare, ba chiar induc în eroare contribuabilii în persoana ONC-urilor din următoarele considerente:

1. În conformitate cu art. 8 alin. (2) din CF, contribuabilii sînt obligaţi să respecte reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea MCC.

2. Totodată, conform Regulamentului nr. 474, la efectuarea decontărilor băneşti în numerar pentru operaţiunile economice cu plătitorii, contribuabilii sînt obligaţi să utilizeze MCC, eliberînd plătitorilor bonurile de casă emise de acestea. Această obligativitate se extinde asupra tuturor unităţilor structurale (oficiu, magazin, secţie, depozit, unitate comercială, automat pentru vînzări (denumit conform uzanţelor internaţionale vending machine), terminal cash-in, unitate de prestări servicii, inclusiv unitate de transport-taxi etc.) în care se efectuează sau care efectuează operaţiuni economice cu încasări în numerar.

3. În sensul Regulamentului nr. 474, unitatea structurală reprezintă unitate de afaceri din cadrul contribuabilului, staţionară şi/sau mobilă. Întrucît ONC-urile, de regulă, nu practică afaceri în condiţiile art. 180 alin. (1) din Codul civil, conform căruia organizaţia necomercială este persoana juridică al cărei scop este altul decît obţinerea de venit, obligativitatea de aplicare a MCC de către ONC-uri practic se rezumă doar la acele unităţi structurale (de afaceri ale ONC-urilor) prin care se desfăşoară activitate economică (vînzare de mărfuri, prestare de servicii).

4. Conform Regulamentului nr. 474, prin operaţiune economică se subînţelege faptul economic care constă în vînzarea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii; perceperea contravalorilor bunurilor, lucrărilor, serviciilor; perceperea plăţilor fiscale/nefiscale, a altor încasări.

În opinia noastră, la colectarea fondurilor în numerar, ONC-urile nu se pot regăsi în activitatea descrisă în Regulamentul nr. 474 ca fiind „perceperea altor încasări”, întrucît, potrivit reglementărilor în vigoare, bonul de casă (bonul fiscal) este documentul confirmativ emis de MCC la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operaţiunea economică şi achitarea plăţii, eliberîndu-se în mod obligatoriu plătitorului. Totodată, în conformitate cu Regulamentul nr. 474, bonul de casă trebuie să conţină elementele obligatorii enumerate în cerinţele tehnice faţă de MCC.

Este de menţionat că, în conformitate cu cerinţele tehnice faţă de maşinile de casă şi control, aprobate prin Decizia Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control nr. 1707 din 17 iulie 1998, mijloacele tehnice care se refera la maşinile de casă şi control trebuie să asigure tipărirea şi eliberarea bonului de casă, toate denumirile şi abrevierile căruia sînt completate în limba de stat şi care conţine:

- denumirea, sediul şi codul fiscal al întreprinderii;

- numărul de identificare (de uzină) al MCC;

- numărul de înregistrare al MCC, atribuit de inspectorul fiscal;

- numărul curent al bonului de casă;

- denumirea fiecărei mărfi (serviciu);

- costul şi codul cotei taxei pe valoarea adăugată pentru fiecare marfă (serviciu);

- cantitatea (dacă cantitatea nu este egală cu o unitate) şi preţul mărfii (serviciului);

- costul total al tuturor mărfurilor procurate (serviciilor prestate);

- data şi timpul eliberării bonului de casă.

 

Deci, regulile de exploatare a MCC, precum şi cerinţele tehnice faţă de MCC nu presupun eliberarea bonului fiscal „plătitorului” de fonduri către ONC, întrucît donaţia, sponsorizarea, cotizaţia, taxa de aderare nu sînt un element al bonului fiscal. Este plauzibil faptul că cotizaţia şi taxa de aderare pot fi încasate fără aplicarea MCC (a se vedea pct. 17 din anexa la Regulamentul nr. 474). Însă nu este clar de ce donaţia/sponsorizarea efectuată în numerar către ONC nu a fost inclusă în această listă, deşi actele normative nu prevăd expres aplicarea MCC în acest caz, iar acestea nu constituie marfă sau serviciu.

Mai mult decît atît, prin noţiunea de plătitor, în sensul Regulamentului nr. 474, se înţelege persoana, cealaltă parte contractantă a operaţiunii economice în cadrul decontărilor băneşti, care poate avea şi calitatea de consumator, beneficiar, cumpărător, client, pacient, creditor/împrumutător etc. În acest context, în situaţia analizată, donatorul/sponsorul nu se regăseşte în listă decît la poziţia „etc.”. Or, obligativitatea aplicării de către ONC-uri la colectarea de fonduri în numerar se bazează doar pe „etc.” şi „alte încasări”.

De asemenea, este de remarcat că prin Decizia Consiliului Consultativ de pe lîngă IFPS nr. 3/4 din 13 noiembrie 20145 s-a constatat lipsa necesităţii de utilizare a MCC pentru încasările băneşti în numerar sub formă de împrumuturi primite de la fondatori şi persoane fizice. Chiar dacă în decizia menţionată este examinată o altă situaţie, Consiliul Consultativ şi-a fundamentat decizia de neaplicare a MCC pe următoarele: „Regulamentul prevede faptul că MCC se utilizează doar la operaţiunile economice, adică cele ce reiese nemijlocit din raporturile comerciale.” Noi, la rîndul nostru, sîntem convinşi că activităţile de colectare de fonduri de către ONC pentru susţinerea activităţilor statutare, care nu sînt rezultatul vînzării de mărfuri şi sau prestării de servicii, nu pot fi catalogate ca raporturi comerciale între ONC şi finanţatori/donatori.

Astfel, ţinînd cont de cele relatate mai sus, consideram că, în virtutea art. 11 alin. (1) din CF, ONC-urile pot colecta fonduri în numerar pentru susţinerea activităţilor statutare, cu excepţia mijloacelor obţinute ca rezultat al vînzării de mărfuri/prestării de servicii, fără utilizarea MCC, inclusiv şi datorită faptului că aceste fonduri sînt rezultatul unor raporturi civile necomerciale – o abordare care, de fapt, este utilizată şi de către IFPS la examinarea problemelor privind aplicarea MCC.




Комментарии:
К этой статье пока нет комментариев.

Для того чтобы оставить комментарий необходимо авторизоваться.
Если Вы еще не зарегистрированы, пройдите процедуру регистрации.