Сегодня: Субота 5 декабря 2020 | EUR: 20.9577 | USD: 17.2805
 
"Contabilitate şi audit" № 2, 2017
Главная » Архив журнала » № 2, 2017 » ОБЗОР СОБЫТИЙ

Pavel TOSTOGAN
doctor în economie,
redactor-şef al revistei „Contabilitate şi audit"

Pulsul lunii februarie

Plăţile pentru poluarea mediului din anul 2017 se calculează şi se declară de către contribuabili de sine stătător, fiind administrate de către Serviciul Fiscal de Stat. Plata pentru mărfurile care poluează mediul anterior se încasa la vamă, iar plata pentru poluarea mediului prin alte modalităţi (emisia poluanţilor în apă, aer ş.a.) era calculată de serviciile ecologice. Acum acestea trebuie să fie calculate lunar de către agenţii economici în dările de seamă POLMED-17 şi EMPOLDEP-17. Cu părere de rău, creşterea numărului de dări de seamă este însoţită şi de neclarităţi la calcularea plăţilor.

Subiecţii care trebuie să achite plăţile pentru mărfuri (importatorii, întreprinderile care achiziţionează mărfuri din Transnistria, producătorii de mărfuri „nocive” şi de mărfuri în ambalaj „neecologic”) nu înţeleg cu certitudine ce şi cum trebuie să calculeze. Lista ambalajului „neecologic” s-a lărgit semnificativ, iar suma plăţilor a crescut exorbitant. Practic, în ultimele zile de prezentare a dărilor de seamă a apărut proiectul1 de modificare a Legii privind plata pentru poluarea mediului 1540/1998. În proiect sînt stipulate mai clar tipurile de ambalaj, important este că vor fi supuse impozitării doar recipientele pentru lichide. Se propune şi modificarea cotelor de impozitare atît pentru mărfuri, cît şi pentru ambalaj. Periodicitatea prezentării dărilor de seamă poate fi schimbată. Se preconizează că modificările vor intra în vigoare retroactiv – din 01.01.2017.

În legea care la moment încă este în vigoare sînt neclarităţi şi în privinţa mărfurilor „nocive” (anexa 8): acestea sînt prezentate conform codurilor nomenclaturii mărfurilor, în unele cazuri fiind precizate prin sintagma „ex. subpoziţiile”. Ce înseamnă abrevierea „ex.”: „excluzînd” sau „exclusiv”? Unii specialişti afirmau că „exclusiv” (prin analogie cu art. 96, 103 şi anexa 1 la titlul IV din CF), însă în versiunea veche a legii „ex.” însemna „excluzînd”. În noul proiect sintagma „ex. subpoziţiile” este înlocuită cu cuvintele „cu excepţia”.

La calcularea plăţii pentru poluarea mediului prin alte modalităţi (emisia poluanţilor etc.) se utilizează nişte formule sofisticate, cu care pot opera doar specialiştii în domeniu. Mulţi indicatori se bazează pe date care nici nu sînt cunoscute la data prezentării dării de seamă (de exemplu, informaţia despre cantitatea de precipitaţii căzute în diverse regiuni ale ţării).

Sperăm că legea „imperfectă” va fi modificată cît mai urgent. Dar ce-i de făcut pînă cînd legea va fi modificată? De prezentat darea de seamă cu nişte calcule aproximative? Este jignitor faptul că astfel de „anomalii” în final se pun pe umerii agenţilor economici care poartă răspundere pentru declaraţiile greşite sau restanţele la plăţi.

Mulţi agenţi economici se plîng că nu există o claritate în privinţa supraplăţilor pentru „ecologie”, care s-au format pînă la 31.12.2016. Pentru astfel de cazuri se aplică procedura de restituire a banilor conform pct. 9.9 din Ordinul MF 158/20162, în baza solicitării depuse la Ministerul Mediului, cu anexarea documentelor ce confirmă plata în plus.

Începînd cu anul 2017, au fost modificate regulile de comerţ. Statul s-a implicat în relaţiile contractuale dintre furnizorii de produse alimentare (producătorii şi bazele en-gros) şi magazinele cu amănuntul sau, utilizînd noţiunile din Legea cu privire la comerţul interior 231/2010, – dintre furnizori şi comercianţi. Au fost interzise acţiunile, anterior larg răspîndite în practică: returul produselor alimentare de către comerciant, refacturarea serviciilor către furnizor sau încasarea de la acesta a taxelor, de asemenea, a fost stabilit termenul-limită (30 de zile) pentru achitarea de către comerciant a produselor procurate. Este greu de schimbat imediat o practică devenită deja cotidiană, mulţi subiecţi sînt foarte nemulţumiţi de restricţiile intervenite. Totodată, modificările sînt benefice pentru producătorii autohtoni de produse alimentare. Pentru încălcarea noilor reguli sînt prevăzute amenzi în Codul contravenţional. Modul lor de aplicare a fost recent expus în BGPF3. Amenzile pentru încasarea de la furnizor a taxelor se aplică doar pentru: taxele de raft, cheltuielile pentru extinderea reţelei de distribuţie/amenajare a suprafeţei comerciale, costurile pentru publicitate şi promovarea produselor alimentare. Ce ţine de amenda pentru achitarea cu întîrziere s-a explicat că pentru mai multe cazuri de încălcări stabilite în cadrul unui control se aplică o singură amendă. Dar iată sancţiuni pentru returul mărfurilor deocamdată nu se aplică de SFS.

Unele modificări ale Codului fiscal în anul 2017 sînt favorabile pentru contribuabili. Agenţii economici au răsuflat uşurat, deoarece a fost anulată aplicarea cursului valutar conform INCOTERMS. Au fost anulate şi completările art. 97 şi 98 din CF, introduse în anul trecut. Dar trebuie de menţionat că anularea acestor completări nu a făcut neimpozabile cu TVA diferenţele de sumă, precum au înţeles unii specialişti. Deja nu se mai impozitează venitul de la vînzarea locuinţei de bază şi de la donaţia activelor capitale între rudele de gradul întîi, au fost definitiv excluse prevederile privind impozitarea averii decedatului.

Totodată, unele modificări nu sînt tocmai clare. De exemplu, completarea art. 102 din CF, conform căruia TVA spre trecerea în cont de la procurări se corectează la modificarea regimului fiscal din impozabil în scutit de TVA şi invers. Poate oare contribuabilul să modifice acest „regim fiscal” prin schimbarea destinaţiei iniţiale a procurărilor sau acest regim se modifică doar în cazul modificării CF? Cum de determinat perioada de modificare a regimului fiscal – aceasta este perioada modificării intenţiilor sau perioada modificării modului de folosire a procurărilor anterioare, sau regimul se modifică doar la livrarea efectivă? Cînd urmează să fie calculată prorata, dacă procurările (pentru livrările impozabile sau scutite) în perioadele ulterioare sînt folosite pentru livrările mixte? Noile norme necesită explicaţii detaliate cît mai urgente.

Altă noutate a CF – soluţia fiscală individuală anticipată – încă nu funcţionează din cauza că nu a fost elaborat un regulament ce ar prevedea procedurile necesare. SFS promite că un astfel de regulament va fi elaborat în anul curent. Se ştie că soluţia fiscală a fost implementată cu cîţiva ani în urmă în România, însă numărul soluţiilor eliberate acolo nu este mare.

În privinţa maşinilor de casă şi control a devenit clar că registrele MCC nu trebuie autentificate în fiecare an la SFS. Prin modificarea4 recentă a Regulamentului privind modul de înregistrare a MCC5 s-a stabilit că autentificarea registrului este necesară doar la înregistrarea/reînregistrarea MCC. Respectiv, nu mai este necesară obţinerea rapoartelor Z anuale de la firmele specializate care acordau acest serviciu contra plată.

Decizia Comisiei interdepartamentale pentru MCC6 care „permite” SFS înregistrarea unor tipuri de MCC pînă la 30.06.2017 (pentru casele de schimb valutar, taxi, staţiile de alimentare cu combustibil şi terminalele de plată) a provocat nedumeriri şi întrebări. Oare după data indicată MCC nu vor mai fi înregistrate, deşi sînt incluse în Registrul unic al MCC? Înseamnă oare „permisiunea” dată SFS pentru înregistrarea şi reînregistrarea tuturor tipurilor de MCC incluse în Registrul unic pînă la 18.01.2013 (înregistrarea este permisă doar pentru MCC procurate pînă la 01.01.2017, iar reînregistrarea – în cazul schimbării adresei unităţii structurale) că drepturile contribuabilului la utilizarea acestor MCC sînt lezate? Care MCC pot fi procurate după 01.01.2017 pentru a avea siguranţa că acestea vor fi înregistrate? Considerăm că pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri regulile de utilizare a MCC trebuie să fie extrem de previzibile şi clare.



2 MO nr. 478–490/30.12.2016.

 

3 Vezi răspunsurile 31.1.1, 31.1.2, 31.1.3 din BGPF pe www.fisc.md

 

4 OMF 8/2017 (MO nr. 19–23/20.01.2017).

 

5 OMF 146/2014.

 

6 Deciziа nr. 26-11/2-22/01 din  25.01.2017.




Комментарии:
К этой статье пока нет комментариев.

Для того чтобы оставить комментарий необходимо авторизоваться.
Если Вы еще не зарегистрированы, пройдите процедуру регистрации.