Сегодня: Четверг 4 июня 2020 | EUR: 19.5379 | USD: 17.4407
 
"Contabilitate şi audit" № 5, 2017
Главная » Архив журнала » № 5, 2017 » ИНТЕРВЬЮ

Serghei PUŞCUŢA, directorul SFS, răspunde la întrebările cititorilor revistei

ÎNTREBARE: Cum trebuie înregistrată încăperea oficiului – ca „sediu central” sau ca „subdiviziune 0001” – dacă întreprinderea nu dispune de subdiviziuni? Este necesară sau nu prezentarea la Serviciul Fiscal de Stat a contractului de locaţiune în cazul schimbării adresei juridice a oficiului, avînd în vedere că informaţia respectivă este furnizată la Serviciul Fiscal de Stat de către Camera Înregistrării de Stat?

 

Articolul 5 pct. 29) din CF stabileşte noţiunea de subdiviziune care constituie unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia.

Totodată, în conformitate cu punctele 59–60 din Instrucţiunea privind evidenţa contribuabililor, aprobată prin Ordinul IFPS nr. 299/2012, înregistrarea subdiviziunilor/obiectelor impozabile se efectuează pentru contribuabilii care au în componenţa lor subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile, cel puţin una/unul.

În scopul asigurării corectitudinii evidenţei obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii care au în componenţa lor subdiviziuni/obiecte impozabile, întreprinderile de bază ale acestora/sediile centrale se vor califica ca subdiviziuni. În acest sens, contribuabilul va indica informaţia necesară despre întreprinderea de bază/sediul central în cererea/constatarea privind înregistrarea subdiviziunilor/obiectelor impozabile.

Astfel, obligaţia de înregistrare a sediului central în calitate de subdiviziune separată apare doar în cazul cînd entitatea dispune de cel puţin o subdiviziune aflată în afara locului de reşedinţă de bază. Prin urmare, în cazul în care entitatea dispune doar de sediu central, obligaţia de înregistrare a acestuia în calitate de subdiviziune nu apare, deoarece acesta nu corespunde noţiunii de subdiviziune.

În conformitate cu art. 161 alin. (6) din CF, în cazul în care contribuabilul îşi schimbă sediul (domiciliul), el va depune o cerere pentru transmiterea dosarului la noul sediu (domiciliu). În termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii, subdiviziunea responsabilă a Serviciului Fiscal de Stat va transmite dosarul subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază de activitate se află noul sediu (domiciliu) pentru a lua contribuabilul la evidenţă fără a-i atribui un nou cod fiscal.

Totodată, conform art. 161 alin. (8) din CF, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobîndirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii. În ceea ce priveşte modul de actualizare a Registrului fiscal de stat, această procedură este descrisă în capitolul IV din Instrucţiunea privind evidenţa contribuabililor, aprobată prin Ordinul IFPS nr. 299/2012.

 

ÎNTREBARE: Sînt obligate sau nu persoanele care desfăşoară activitate independentă (AI) să elibereze facturi la solicitare? În baza cărui document acestea pot returna marfa furnizorilor? Vor putea ele folosi bonul de plată? Dacă răspunsul este afirmativ, cum persoanele în cauză vor putea achiziţiona formularele menţionate?

 

Potrivit prevederilor art. 698 din CF, persoanele care desfăşoară AI aplică contabilitatea de casă în conformitate cu art. 44 alin. (2), conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub formă de proprietate materială, iar deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au fost suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor cînd aceste cheltuieli trebuie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului.

În scopuri fiscale, pentru determinarea impozitului pe venit aferent AI, contribuabilii menţionaţi sînt obligaţi să folosească contabilitatea în partidă simplă conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor. Este de remarcat că Indicaţiile metodice de evidenţă a venitului în partidă simplă pentru persoanele care practică activitate AI urmează a fi aprobate în cel mai scurt timp. Acest sistem de evidenţă a veniturilor este unul simplificat şi nu trebuie confundat cu sistemul contabil în partidă dublă aplicat de către celelalte categorii de agenţi economici, deoarece, conform art. 2 din Legea contabilităţii nr. 113/2007, prevederile acesteia nu se răspîndesc asupra persoanelor care desfăşoară AI.

În scopul practicării AI, în temeiul Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 13/2017, persoanele respective vor putea achiziţiona de la Serviciul Fiscal de Stat următoarele formulare:

- actul de achiziţie a mărfurilor – pentru documentarea achiziţiilor pe care le vor efectua de la persoane fizice;

- bonul de plată – pentru documentarea vînzărilor efectuate în cazul cînd utilizarea MCC este temporar imposibilă (din cauza defectării, deconectării reţelei electrice etc.).

Alte documente primare cu regim special nu vor fi oferite persoanelor fizice care desfăşoară AI.

În cazul returnării mărfurilor de către persoana fizică care desfăşoară AI, agentul economic – furnizor are obligaţia de a întocmi documentul primar cu regim special factura/factura fiscală cu semnul minus în modul general stabilit.

 

ÎNTREBARE: Trebuie oare agenţii economici să întocmească, la procurarea mărfurilor destinate revînzării de la persoanele care practică AI, acte de achiziţie şi să reţină impozitul pe venit în mărime de 7 % conform art. 90 din CF?

 

Referitor la documentarea operaţiunii de procurare a mărfurilor de la persoanele care desfăşoară AI menţionăm că, în vederea asigurării respectării art. 19 din Legea contabilităţii nr. 113/2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare. În acest sens, entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare, aprobate de Ministerul Finanţelor. Articolul 20 alin. (1) lit. d) din aceeaşi lege stabileşte că formularele tipizate cu regim special se utilizează în cazul achiziţionării activelor de la furnizori – cetăţeni.

În scopul documentării operaţiunilor de procurare a mărfurilor de la persoane fizice, Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobat prin HG nr. 294/1998, stabileşte în calitate de document primar cu regim special actul de achiziţie a mărfurilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 130/2010.

Totodată, este de remarcat că legislaţia fiscală nu permite deducerea sumelor achitate sau suportate în folosul persoanelor fizice ce desfăşoară AI conform cap. 102 din CF (art. 24 alin. (11) din CF).

În ceea ce priveşte reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată în mărime de 7 % de către agenţii economici în cazul procurărilor efectuate de la persoanele care desfăşoară AI trebuie de remarcat că, potrivit art. 90 din CF, nu se efectuează reţineri doar din plăţile în folosul deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, precum şi din plăţile în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta, conform art. 20, 88, 89, 901 şi 91.

Potrivit prevederilor art. 697 alin. (1) din CF, subiecţii impunerii cu regimul fiscal al persoanelor fizice care desfăşoară AI sînt persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfăşurarea activităţii, obţin venituri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor), cu excepţia activităţilor menţionate la art. 88, 90 şi 901, în sumă ce nu depăşeşte 600 000 lei într-o perioadă fiscală.

Este de remarcat că art. 90 din CF nu prevede excepţii de la impozitarea prealabilă cu impozitul pe venit în mărime de 7 % a plăţilor efectuate în favoarea persoanelor fizice care desfăşoară AI.

Prin urmare, în cazul efectuării plăţilor în favoarea persoanelor fizice ce desfăşoară AI, subiecţii menţionaţi la art. 90 din CF au obligaţia de a reţine la sursa de plată impozitul pe venit în mărime de 7 %.

 

ÎNTREBARE: Poate sau nu copilul să prezinte cu întîrziere declaraţia cu privire la impozitul pe venit sau să obţină informaţia privind contul personal în cazul cînd părintele nu poate să facă personal acest lucru pe motiv că nu este în ţară?

 

Potrivit art. 8 alin. (2) lit. c) din CF, contribuabilul este obligat să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie.

Conform prevederilor art. 187 din CF, un element obligatoriu al dării de seamă fiscale este semnătura contribuabilului. În acest context, alin. (3) lit. j) din articolul menţionat stabileşte că darea de seamă pe suport de hîrtie urmează a fi semnată de contribuabil sau reprezentantul acestuia.

Reprezentant al contribuabilului (al persoanei) este persoana care acţionează în baza unei procuri eliberate în conformitate cu legislaţia; avocat învestit cu împuterniciri conform legislaţiei; părinte, înfietor, tutore sau curator în cazul persoanei fizice lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrînsă; alte persoane care, conform legislaţiei, pot avea calitatea de reprezentant (art. 129 pct. 5 din CF).

În acest sens, persoana poate fi reprezentant al contribuabilului doar în baza procurii care, conform art. 252 din Codul civil, atestă împuternicirile conferite şi urmează a fi autentificată notarial sau de autorităţile administraţiei publice locale.

Astfel, în contextul celor menţionate, reprezentantul poate să acţioneze în numele contribuabilului, inclusiv să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit Serviciului Fiscal de Stat.

 

ÎNTREBARE: Toată informaţia privind veniturile care urmează a fi declarate şi impozitele reţinute este furnizată la Serviciul Fiscal de Stat pînă la 25 ianuarie a anului următor celui în care au fost efectuate plăţile. Persoanele fizice care obţin venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă, de regulă, nu au obligaţia de prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit. Însă, în cazul în care entitatea a diminuat suma impozitului pe venit, o astfel de obligaţie apare la persoanele în cauză. Rezultatele depunerii declaraţiilor cu privire la impozitul pe venit (formularul CET 15) atestă faptul că multe persoane fizice au beneficiat de serviciul „Declaraţie precompletată”. Poate fi considerat acest fapt drept o trecere la calcularea automatizată a obligaţiilor fiscale ale persoanelor fizice, cu eliberarea către cetăţeni a avizelor de plată similar avizelor pentru impozitul pe bunurile imobiliare?

 

Articolul 83 din CF reglementează dreptul de prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit de către persoanele fizice, precum şi situaţiile în care acestea au obligaţia de prezentare a declaraţiei în condiţiile stabilite de lege.

Declaraţia precompletată este un serviciu destinat persoanelor fizice în scopul de a facilita declararea obligaţiilor fiscale. Această declaraţie este oferită la sediile Serviciului Fiscal de Stat sau în cabinetul electronic. Este important de menţionat că informaţia generată cu ajutorul serviciului „Declaraţie precompletată” poartă un caracter informativ, sarcina declarării depline a veniturilor obţinute rămînînd a fi obligaţia persoanei fizice care completează declaraţia. Astfel, în cazul în care persoana fizică mai are şi alte surse de venit decît cele generate de sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat, aceasta trebuie să le indice în declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

Creşterea numărului de declaraţii depuse denotă creşterea gradului de responsabilitate din partea contribuabililor, dar şi faptul că serviciul menţionat este unul comod şi apreciat de contribuabili.

 

ÎNTREBARE: În legătură cu noile dări de seamă privind plăţile pentru poluarea mediului dorim să concretizăm care sînt subiecţii obligaţi să le prezinte. În special, trebuie sau nu să prezinte dări de seamă EMPOLDEP entităţile care dispun de autoturisme?

 

Conform art. 2 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr. 1540/1998, subiecţii legii menţionate sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, a căror activitate economică este generatoare de poluanţi.

Tipurile de poluanţi şi mărimile plăţii pentru emisiile de poluanţi ale surselor staţionare, plăţii pentru deversările de poluanţi şi plăţii pentru depozitarea deşeurilor de producţie sînt stabilite respectiv în art. 6, 9 şi 10 din legea menţionată.

Ţinînd cont de faptul că autoturismele nu se atribuie la sursele staţionare de poluanţi, entităţile care dispun de acestea nu au obligaţia prezentării dării de seamă EMPOLDEP.

 

ÎNTREBARE: Ce impact va avea reforma Serviciului Fiscal de Stat asupra relaţiilor dintre contribuabili şi organele fiscale?

 

În vederea asigurării unui sistem de administrare fiscală modern, Serviciul Fiscal de Stat şi-a propus să devină o autoritate capabilă să realizeze cele mai ambiţioase obiective determinate de evoluţiile macroeconomice şi interesele naţionale. Soluţiile noi de eficientizare şi modernizare a autorităţii fiscale vor contribui la reducerea costurilor pentru contribuabili privind onorarea obligaţiilor fiscale, prestînd o gamă largă de servicii, şi, totodată, la majorarea conformării voluntare la achitarea taxelor şi impozitelor către bugetul public naţional.

Structura organizatorică pe care şi-a propus-o Serviciul Fiscal de Stat este una raţională, menită să fortifice administraţia fiscală prin prisma interacţiunii eficiente cu contribuabilii.

În acest sens, ţinem să menţionăm faptul că reforma propusă nu va afecta relaţiile Serviciului Fiscal de Stat cu contribuabilii din moment ce deservirea acestora se va realiza în cadrul Direcţiilor deservire fiscală în raza cărora se deserveau şi anterior, unde vor putea beneficia de serviciile solicitate.

În această ordine de idei, Serviciul Fiscal de Stat îşi exprimă certitudinea că vectorul de reformare care a fost selectat este unul corect şi va aduce beneficii atît contribuabililor, cît şi întregii societăţi.

 

În numele cititorilor îi aducem domnului Serghei Puşcuţa sincere mulţumiri pentru explicaţiile oferite şi îi dorim noi realizări în activitatea pe care o desfăşoară. 




Комментарии:
К этой статье пока нет комментариев.

Для того чтобы оставить комментарий необходимо авторизоваться.
Если Вы еще не зарегистрированы, пройдите процедуру регистрации.