Сегодня: Среда 25 ноября 2020 | EUR: 20.4181 | USD: 17.2037
 
"Contabilitate şi audit" № 9, 2020
Главная » Архив журнала » № 9, 2020 » ОБЗОР СОБЫТИЙ

Pavel TOSTOGAN
doctor în economie,
redactor-şef al revistei „Contabilitate şi audit"

Pulsul lunii septembrie

Achitarea testelor la COVID-19 este recunoscută ca facilitate a angajatorului

 

Recent, în BGPF a apărut răspunsul 29.1.3.1.38, potrivit căruia cheltuielile de testare a angajaţilor la COVID-19 se echivalează cu facilităţile angajatorului care se supun impozitului pe venit, contribuţiilor de ASSO şi primelor de AOAM. O asemenea abordare este greu de acceptat.

Obligaţia angajatorului de a crea condiţii de muncă pentru angajaţi, care corespund cerinţelor de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă, este prevăzută în art. 10 alin. (1) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186/2008 şi în art. 5 lit. d) din CM. Respectarea distanţei sociale şi asigurarea cu mijloace de protecţie nu sunt suficiente pentru crearea unui spaţiu de muncă sigur în cazul imposibilităţii de a organiza munca la distanţă.

La testare se depistează angajaţii infectaţi şi se diminuează riscurile de sistare a activităţii contribuabililor, ceea ce, în final, previne reducerea încasărilor fiscale la buget şi creşterea cheltuielilor de subvenţionare în condiţii de staţionare/şomaj tehnic etc.

Mai mult decât atât, efectuarea testelor este necesară la delegarea angajaţilor în interes de serviciu peste hotare, precum şi în domeniile cu risc sporit de contaminare a clienţilor (alimentaţia publică, comerţul cu amănuntul, instruirea profesională etc.).

Considerăm că este necesară o abordare diferenţiată a cheltuielilor de testare a angajaţilor la COVID-19. Dacă, de exemplu, au fost testaţi membrii familiei angajatului şi însuși angajatul înainte de plecarea peste hotare în scopuri personale, aceste plăţi cad sub incidenţa definiţiei facilităţii angajatorului şi de la ei se reţin impozitele „salariale”. Sperăm că acest răspuns din BGPF va fi concretizat.

 

Contribuţia obligatorie în Fondul Viei şi Vinului: probleme nesoluţionate

Prin Ordinul SFS nr. 423/20201 a fost aprobat noul formular al dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului (forma CFV 20).

Aprobarea acestuia a urmat după intrarea în vigoare a Legii nr. 157/20202 prin care în categoria de plătitori ai contribuţiei în Fondul Viei şi Vinului (în continuare – FVV) sunt incluşi rezidenţii zonelor economice libere care corespund prevederilor art. 3 din Legea nr. 57/2006. Drept documente a căror eliberare generează obligaţia de calculare a contribuţiei, în afară de factura fiscală, se consideră declaraţia de import/export şi bonul de plată.

După primele încercări de completare a dării de seamă CFV 20, contribuabilii au constatat un volum considerabil de operaţiuni legate de preluarea/prelucrarea din documentele primare a datelor care urmează a fi declarate. Aceştia consideră că mai potrivit ar fi fost conceptul de administrare a contribuţiei bazat pe o altă perioadă de raportare, omogenizarea/gruparea obiectelor/bazei de aplicare a contribuţiei şi/sau a cotelor aplicate, astfel fiind simplificate calculele indicatorilor.

Astfel de prevederi pot fi incluse în proiectul de lege elaborat şi prezentat pentru consultări publice3, prin care vor fi operate modificări în Legea nr. 57/2006.

Este salutabil faptul că prin Legea nr. 157/2020:

● producătorii de produse vitivinicole sunt scutiţi de plata contribuţiilor obligatorii la FVV în perioada anului 2020 (art. 1 alin. (1));

● contribuţiile obligatorii la FVV achitate de către producătorii de produse vitivinicole în perioada anului 2020 se transferă în contul obligaţiilor de plată pentru perioadele ulterioare (art. 1 alin. (2)).

Însă, rămâne problema privind aplicarea normelor menţionate contribuţiei pentru ultima perioadă de raportare a anului 2020 (septembrie – decembrie), care urmează a fi achitată în ianuarie 2021, întrucât facilitatea acordată vizează doar obligaţiile al căror termen de achitare a survenit în anul 2020. Contribuţiile achitate şi declarate în anul 2020 pentru perioadele septembrie – decembrie 2019 şi ianuarie – aprilie 2020 vor fi înregistrate la stingerea obligaţiilor pentru perioadele de raportare ale anului 2021. Astfel, obligaţiile al căror termen va surveni la 25 ianuarie 2021 trebuie să fie achitate dacă nu vor fi efectuate modificările respective.

Un alt aspect problematic este legat de confirmarea caracterului deductibil al contribuţiilor calculate, acestea constituind cheltuieli ordinare şi necesare. Pornind de la logica facilităţii acordate, unii contribuabili au înregistrat în contabilitatea financiară contribuţiile calculate în FVV ca cheltuieli şi, concomitent, au recunoscut veniturile în aceeaşi sumă sub formă de scutire de plată.

Considerăm că, pentru a evita consecinţele fiscale nedorite la folosirea scutirii date, trebuie de ţinut cont de prevederile actelor normative în vigoare. Pe de o parte, conform art. 6 alin. (9) lit. g) din CF, scutirea de plata impozitelor şi taxelor se califică drept facilitate fiscală care, potrivit art. 20 lit. z) din CF, constituie venit neimpozabil. Pe de altă parte, contribuţia în FVV nu se include în sistemul impozitelor şi taxelor (art. 6 alin. (5) şi (6) din CF) şi, deci, pentru aceasta nu se aplică prevederile CF.

Astfel, pentru reflectarea corectă a operaţiunilor în contabilitate şi determinarea obligaţiilor fiscale sunt necesare explicaţiile Ministerului Finanţelor şi SFS pe marginea acestei probleme în termene cat mai restrânse, mai ales că termenul de prezentare a dării de seamă CFV 20 pentru a doua perioadă a anului 2020 a expirat la 25 septembrie 2020.

 

Modificările la Codul muncii au intrat în vigoare

La 31 august 2020, au intrat în vigoare modificările4 la CM, principalele dintre acestea fiind următoarele:

● angajatorii sunt obligaţi să aprobe şi/sau să modifice statele de personal ale entităţii în condiţiile stabilite de CM (art. 10 alin. (2) lit. b1));

● în cazul în care salariatul care este concediat (în legătură cu lichidarea unităţii, încetarea activităţii angajatorului persoană fizică sau reducerea numărului ori a statelor de personal) a activat la unitate cu contract individual de muncă în mai multe perioade de timp, în calculul indemnizaţiei de eliberare din serviciu se vor lua anii complet lucraţi de la încheierea ultimului contract individual de muncă (art. 186 alin. (1) lit. a)).

Dintre alte modificări operate în CM le vom menţiona pe acelea ce ţin de transferul temporar la o altă muncă din cadrul aceleiaşi entităţi (art. 74 alin. (21)), stabilirea programelor flexibile de muncă (art. 1001), compensarea orelor de muncă suplimentară cu ore libere (art. 104 alin. (8)), concedierea pensionarilor (art. 184 alin. (1) lit. c)).

 

Noi măsuri de susţinerea activităţii de întreprinzător

Au fost operate modificări5 în Legea nr. 60/20206. Modificări similare au fost operate7 în regulamentele aprobate prin ordinele MF nr. 66/20208 şi nr. 76/20209.

Astfel, beneficiari ai Programului de subvenţionare a dobânzilor vor fi şi producătorii agricoli afectaţi de calamităţile naturale care au contractat credite bancare, indiferent de data contractării acestora.

Acestora li se vor subvenţiona dobânzile la creditele achitate începând cu 1 mai 2020 pană în luna decembrie 2020 inclusiv.

În afară de aceasta, pană la data de 31 decembrie 2020, se instituie moratoriu asupra controalelor fiscale efectuate la producătorii agricoli afectaţi de calamităţile naturale. Sub incidenţa acestuia nu vor cădea unele tipuri de controale, inclusiv controlul efectuat în legătură cu restituirea/rambursarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi de la bugetul public naţional.

Controalele fiscale efectuate la producătorii agricoli sus-menţionaţi, iniţiate pană la intrarea în vigoare a Legii nr. 176/2020, se vor finaliza în modul general stabilit.

Comentarii detaliate la acest subiect sunt oferite în prezentul număr al revistei10.

 

SFS va fi împuternicit cu funcţii şi atribuţii noi

Parlamentul a aprobat11 modificările care, de la data de 1 ianuarie 2021, urmează a fi operate în unele acte legislative, inclusiv în CF. Astfel, SFS ii vor fi atribuite competenţe privind constatarea şi efectuarea urmăririi penale a infracţiunilor prevăzute de Codul de procedură penală nr. 122/2003, precum şi a activităţii speciale de investigaţie în conformitate cu Legea nr. 59/201212. Sub incidenţa competenţelor respective, printre altele, vor cădea:

● practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător şi a activităţii financiare;

● pseudoactivitatea de întreprinzător;

● evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi a persoanelor fizice;

● insolvabilitatea intenţionată şi fictivă;

● falsul în documentele contabile.

 

Confirmarea evenimentelor excepţionale: funcţii noi ale CCI

După publicarea modificărilor operate în art. 4 din Legea nr. 393/199913, aprobate14 de către Parlament, se vor modifica sarcinile şi funcţiile Camerei de Comerţ şi Industrie (în continuare – CCI). Astfel, CCI va atesta, prin emiterea unui aviz (aviz de atestare) conform procedurii proprii, circumstanţele survenite ca urmare a unor fenomene ale naturii, actelor normative/administrative, a acţiunilor sau inacţiunilor (faptelor) sau altor fenomene/evenimente în afara controlului debitorului (noua redacţie a alin. (2) lit. g)). În redacţia anterioară, acest articol prevedea că CCI stabileşte şi confirmă evenimentele de forţă majoră în relaţiile dintre subiecţii activităţii de întreprinzător.

Avizul CCI nu are forţa probantă prestabilită şi nu exclude admisibilitatea altor probe privind circumstanţele menţionate (alin. (3)).



1 MO nr. 221–225/28.08.2020.

 

2 Legea cu privire la plata contribuţiilor obligatorii în Fondul Viei şi Vinului şi pentru modificarea Legii viei şi vinului nr. 57/2006 (MO nr. 199–204/07.08.2020).

 

4 Legile nr. 114/2020 şi nr. 115/2020 (MO nr. 194–197/31.07.2020).

 

5 Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 176/2020 (MO nr. 240/23.09.2020).

 

6 Legea privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 (MO nr. 108–109/25.04.2020).

 

7 Ordinul MF cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanţelor nr. 118/2020 (MO nr. 240/23.09.2020).

 

8 Regulamentul privind modul de subvenţionare a dobânzilor la creditele bancare şi/sau nebancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 (MO nr. 118–123 /22.05.2020).

 

9 Regulamentul privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară (MO nr. 152/20.06.2020).

 

10 Vezi p. 16.

 

12 Legea privind activitatea specială de investigaţii nr. 59/2012 (MO nr. 113–118/08.06.2012).

 

13 Legea cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie nr. 393/1999 (MO nr. 73–77/15.07.1999).

 




Комментарии:
К этой статье пока нет комментариев.

Для того чтобы оставить комментарий необходимо авторизоваться.
Если Вы еще не зарегистрированы, пройдите процедуру регистрации.