Сегодня: Четверг 19 мая 2022 | EUR: 20.0655 | USD: 19.0765
 
"Contabilitate şi audit" № 12, 2007
Главная » Архив журнала » № 12, 2007 » ОБСУЖДАЕМ ПРОБЛЕМУ

Aurelia CANTEMIR
contabil-economist

Unele probleme privind administrarea prevederilor art. 90.1 din Codul fiscal în anul 2008

După cum se ştie, în articolul 901 din Codul fiscal au fost operate modificări esenţiale prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 111-XVI din 27 aprilie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 64-66 din 11 mai 2007) şi Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 177-XVI din 20 iulie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 117-126 din 10 august 2007). Potrivit dispoziţiilor finale ale legilor specificate, aceste modificări vor fi aplicabile începînd cu 1 ianuarie 2008.

Ţinînd cont de faptul că anul 2008 se apropie, foarte mulţi contribuabili solicită explicaţii referitor la administrarea propriu-zisă a articolului 901.

În acest context, în primul rînd, dorim să atragem atenţia asupra faptului că, în viziunea noastră, la aplicarea acestui articol (în partea ce ţine de modificări) vor apărea multe probleme.

De remarcat că prin Legea nr. 111-XVI din 27.04.2007 (art. I pct. 7) şi Legea nr. 177-XVI din 20.07.2007 (pct. 25) art. 901 din Codul fiscal a fost completat cu două alineate noi (31) şi (32), avînd următorul cuprins:

„(31) Persoanele specificate la art.90 alin.(1) reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 15 % din:

a) dividende, cu excepţia celor achitate agenţilor economici rezidenţi;

b) plăţile îndreptate spre achitare persoanelor fizice, în formă monetară şi nemonetară, a căror sumă nu este deductibilă în scopuri fiscale şi nu este calificată ca venit impozabil pentru persoane fizice, în conformitate cu art.18;

c) veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor întreprinzătorilor individuali sau gospodăriilor ţărăneşti (de fermier). Prevederea prezentei litere nu se aplică fondatorilor întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) care obţin venituri din vînzări în mărime de pînă la 3 milioane de lei pe an şi al căror număr mediu scriptic de personal nu depăşeşte 9 persoane.

(32) Pe perioada acţiunii prevederilor alin. (31) nu se aplică art. 801, art. 89 în partea ce ţine de reţinerea impozitului din royalty achitat în folosul agenţilor economici şi art. 90 alin. (2). Prevederile prezentului alineat nu se aplică în cazul achitării dividendelor în folosul persoanelor fizice rezidente aferente perioadelor fiscale de pînă la 1 ianuarie 2008.

(33) Fiecare plătitor de cîştiguri de la jocurile de noroc este obligat să reţină din fiecare cîştig şi să verse la buget un impozit în mărime de 10%.

(34) Subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit altor persoane decît cele specificate la art. 90 alin. (1) în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 5% din valoarea contractului. Persoanele menţionate sînt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la organul fiscal în raza căruia sînt deservite. Acest impozit se achită lunar cel tîrziu la data de 2 a lunii în curs sau în avans. Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget.

La alineatul (4), textul „alin. (1), (3) şi (31)" se înlocuieşte cu textul „alin.(1), (3), (31), (33) şi (34)".

În ce priveşte prevederea art. 901 alin. 31 lit. a) este clar că, în cazul în care agentul economic rezident al Republicii Moldova achită dividende acţionarilor săi - agenţi economici rezidenţi, impozitul pe venit la sursa de plată nu se reţine.

Totodată, ţinînd cont de faptul că din art. 20 se exclude lit. k) (dividendele obţinute de către persoanele fizice rezidente, care nu practică activitate de întreprinzător de la agenţii economici rezidenţi), iar la art. 18 lit. m) se specifică drept sursă de venit impozabil dividendele, cu excepţia celor achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, aferente perioadelor fiscale de pînă la 1 ianuarie 2008, au loc următoarele consecinţe fiscale:

- pentru acţionarul - persoană fizică cetăţean care primeşte dividende (cu excepţia dividendelor aferente perioadelor fiscale de pînă la 1 ianuarie 2008) de la agentul economic rezident sursa respectivă constituie un obiect al impunerii finale la sursa de plată (se aplică cota de 15%);

- pentru acţionarul - persoană fizică care primeşte dividende aferente perioadelor de pînă la 1 ianuarie 2008 impozitul pe venit la sursa de plată nu se va aplica.

În ce priveşte administrarea art. 901 alin. (31) lit. b) se observă că există o divergenţă în prevederile legislaţiei fiscale în vigoare.

Să admitem că angajatului, în urma deciziei instanţei de judecată, i se achită despăgubirea morală de către patronul său. În acest caz, se produc următoarele consecinţe fiscale:

- plăţile respective sub formă de despăgubiri morale vor fi calificate în scopurile impozitării în baza art. 20 din Codul fiscal drept venit neimpozabil pentru salariat;

- plăţile respective, ţinînd cont de prevederile art. 24 din Codul fiscal şi pct. 62 din Instrucţiunea nr. 3 din 29 ianuarie 2001, nu sînt cheltuieli necesare şi ordinare şi respectiv, nedeductibile pentru agentul economic;

- în baza art.901 alin. (4) şi art. 14 din Codul fiscal, obiectul impunerii este exclusiv plata îndreptată spre achitare sub formă de despăgubire morală, iar angajatul la situaţia din 31 martie a anului următor celui în care a obţinut acest venit nu va putea declara aceste plăţi şi respectiv nu va solicita restituirea impozitului reţinut, deoarece această impozitare a fost finală.

În acest context, observăm că legislatorul, potrivit art. 20 din Codul fiscal, oferă angajatului dreptul de a nu considera acest venit ca venit impozabil, iar art. 901 din Codul fiscal obligă patronul de a atesta acest gen de plăţi impozabile şi de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată în mărime de 15%.

În această situaţie sînt aplicabile prevederile art. 11 din Codul fiscal care atestă că toate îndoielile apărute la aplicarea legislaţiei fiscale se vor interpreta în favoarea contribuabilului.

Referitor la prevederile lit. c) se atestă următoarele discrepanţe:

- la situaţia din 01.01.2008 din art. 90 al Codului fiscal nu va fi exclus alin. (3), conform căruia persoanele specificate la alin. (1) reţin prealabil ca parte a impozitului o sumă în mărime de 5% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) pe veniturile obţinute de către aceasta conform art. 18;

- totodată, prevederile art. 901 alin. (31) lit. d) din Codul fiscal obligă agenţii economici de a reţine un impozit pe venit în mărime de 15% la sursa de plată din veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor întreprinzătorilor individuali sau gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).

În bază art. 163 din Codul fiscal fondatorul întreprinderii individuale sau gospodăriei ţărăneşti este persoana fizică cetăţean, avînd codul fiscal cel personal indicat pe versoul buletinului de identitate, adică este aceeaşi persoană fizică cetăţean stipulată la art. 90 alin. (3) din Codul fiscal. În acest caz, apare întrebarea, care cotă va fi aplicată: 5% sau 15%? O altă problemă, în contextul administrării acestor prevederi, o constituie faptul inaplicabilităţii prevederilor art. 901 lit. d) din Codul fiscal fondatorilor întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) care obţin venituri din vînzări în mărime de pînă la 3 milioane de lei pe an şi al căror număr mediu scriptic de personal nu depăşeşte 9 persoane.

În acest context, apar următoarele întrebări: Pentru care perioadă trebuie să fie aplicaţi aceşti parametri: pentru perioada precedentă celei în care au fost efectuate plăţile sau pentru perioada fiscală în care au fost achitate efectiv plăţile?

În cazul în care aceşti parametri urmează a fi aplicaţi pentru perioada fiscală în care se achită plăţile, care este modalitatea de confirmare a acestor indicatori (documentele necesare)? Care este certitudinea fondatorului că pînă la sfîrşitul perioadei fiscale el nu va atinge şi nu va depăşi acest plafon.

Vis-a-vis de prevederile art. 901 alin. (33) sesizăm următoarea problemă. Conform Legii cu privire la jocurile de noroc nr. 285-XIV din 18 februarie1999, jocul de noroc este jocul, desfăşurat conform regulilor, participarea la care permite a cîştiga bani, alte bunuri sau drepturi patrimoniale, iar rezultatul este generat, în întregime sau parţial, de evenimente aleatorii.

Organizatorul jocului - plătitor de cîştiguri se obligă să plătească cîştigătorului suma cîştigului.

În baza reglementărilor legii menţionate, cîştigător este persoana care a plătit participarea sa la joc (jucător) şi pentru care rezultatul final al jocului a fost favorabil - a dobîndit dreptul să primească cîştigul (în formă monetară sau nemonetară) prevăzut de regulile jocului.

La rîndul său, noţiunea de cîştig este prevăzută la art. 12 pct. 14) din Codul fiscal în care se precizează că cîştig este venitul obţinut de la jocurile de noroc şi de la acţiunile de publicitate atît în formă monetară, cît şi nemonetară.

Luînd în considerare cele sus-menţionate, nu este clară aplicarea prevederilor art. 12 pct. 14) din Codul fiscal în contextul Legii nr. 285-XIV din 18.02.1999, adică care sumă va fi supusă impunerii finale la sursa de plată: plata propriu-zisă efectuată în folosul jucătorului sau venitul rezultat de facto, ţinînd cont de cheltuielile jucătorului?




Комментарии:
К этой статье пока нет комментариев.

Для того чтобы оставить комментарий необходимо авторизоваться.
Если Вы еще не зарегистрированы, пройдите процедуру регистрации.