Сегодня: Понедельник 15 августа 2022 | EUR: 19.8334 | USD: 19.2745
 
"Contabilitate şi audit" № 2, 2013
Главная » Архив журнала » № 2, 2013 » ОБСУЖДАЕМ ПРОБЛЕМУ

Viorel RUSU
avocat, lector superior universitar

Comerţul cu ridicata: perspective dictate de noua legislaţie

Prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 101 din 13 decembrie 2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 10–14 din 18 ianuarie 2013, art. 41) a fost modificată Legea cu privire la comerţul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010. Modificările respective au intrat în vigoare la data publicării (18 ianuarie 2013), deşi nu este clar de ce legislatorul modifică art. 25 alin. (1), stabilind că „prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării”…

Modificările survenite au stîrnit discuţii aprinse în cadrul diferitor foruri1 privind faptul că „modificările operate pun în pericol perspectivele de dezvoltare a agenţilor economici, deoarece favorizează agenţii economici care pot face faţă noilor prevederi legislative”.

Dispoziţiile cuprinse în art. 8 din Legea cu privire la comerţul interior prevăd că achitarea mărfurilor procurate se face numai prin virament, iar în cazul comerţului combinat2 trebuie să se respecte următoarele condiţii: suprafaţa destinată vînzării să fie de minimum 3000 de metri pătraţi, localul destinat comerţului combinat este amenajat cu minimum 200 de locuri pentru parcare, asortimentul produselor expuse la raft pentru clienţi este compus din minimum 15000 de articole.

Concomitent, a fost completat art. 273 „Încălcarea regulilor de comerţ” din Codul contravenţional al Republicii Moldova din 24 octombrie 2008, fiind stabilit că pentru încălcarea regulilor de desfăşurare a comerţului cu ridicata se sancţionează, atît cumpărătorul, cît şi vînzătorul, cu amendă de la 1 000 la 2 000 lei aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 4 000 la 8 000 lei aplicată persoanei juridice.

În procesul discuţiilor s-a ridicat şi problema cum agenţii economici din zonele rurale pot respecta aceste prevederi, dat fiind faptul că în majoritatea localităţilor rurale nu există oficii bancare. Astfel, se creează impresia că legea favorizează anumite companii departe de a fi mici şi mijlocii.

Să vedem, dacă există anumite limite pentru legislator în adoptarea unor sau altor prevederi legislative.

Conform art. 126 din Constituţia Republicii Moldova, economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, iar statul trebuie să asigure libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie.

Întru continuarea celor menţionate, prin Legea cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. 235-XVI din 20 iulie 2006, au fost stabilite astfel de principii, cum ar fi: principiul analizei impactului de reglementare3 şi principiul echitabilităţii (proporţionalităţii) în raporturile dintre stat şi întreprinzător – interesele statale (cum ar fi colectarea mai multor venituri la buget) care trebuie să fie proporţionale cu asigurarea intereselor societăţii şi protecţiei drepturilor întreprinzătorilor.

Cît de calitativ şi multilateral au fost analizate în prealabil prevederile adoptate, în vederea asigurării echilibrului social, rămîne să aprecieze cititorul sau organizaţiile de resort. Nu mai are sens să punem în discuţie problema previzibilităţii reglementării şi respectării principiului securităţii juridice4, reprezentînd nişte principii fundamentale într-o societate democratică şi previzibilă.



2 Comerţul combinat reprezintă o activitate desfăşurată de comercianţii care vînd, prin sistemul de autoservire, mărfuri alimentare şi nealimentare către persoane juridice şi persoane fizice, înregistrate în baza de date a comerciantului vînzător şi titulare de legitimaţii de acces, în scopul revînzării/prelucrării acestor mărfuri şi al utilizării lor ca produse pentru consum final.

 

3 Acest principiu reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului, precum şi corespunderea actului scopurilor politicii de reglementare şi principiilor prezentei legi.

 

4 Este necesar, în special, în cazul cînd se impun obligaţii noi, să se prevadă dispoziţii tranzitorii sau un timp rezonabil pentru intrarea în vigoare a acestor obligaţii.

 




Комментарии:
К этой статье пока нет комментариев.

Для того чтобы оставить комментарий необходимо авторизоваться.
Если Вы еще не зарегистрированы, пройдите процедуру регистрации.