Сегодня: Четверг 19 мая 2022 | EUR: 20.0655 | USD: 19.0765
 
"Contabilitate şi audit" № 1, 2015
Главная » Архив журнала » № 1, 2015 » ТОЧКА ЗРЕНИЯ

Alexei SECRIERU
director al Inspecţiei Financiare din subordonarea Ministerului Finanţelor

Despre interpretarea actelor normative

În articolul „О Финансовой инспекции”, care a fost publicat în revista „Contabilitate şi audit” nr. 10/2014 (autoarea Elena Cireş, auditorul întreprinderii „Regula de aur” SRL), se accentuează că, începînd cu anul 2012, în cercul oamenilor de afaceri a apărut informaţia despre un nou organ de control – Inspecţia Financiară şi că mulţi îşi pun întrebarea: cu ce se ocupă această structură şi care sînt limitele împuternicirilor ei?

Mai întîi de toate, vom face o retrospecţiune: controlul financiar exercitat de Ministerul Finanţelor, de iure şi de facto, există din anul 1956, baza normativă fiind Regulamentul Direcţiei Control şi Revizie a Ministerului Finanţelor, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri al RSSM nr. 225 din 23 mai 1956, prin care unitatea dată a fost autorizată cu dreptul de a efectua revizii şi controale la ministere şi departamente, la organizaţii şi instituţii atît de stat, cît şi cooperatiste şi obşteşti.

Prin Hotărîrea nr. 189-XIII din 19 iulie 1994 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Concepţia controlului de stat în Republica Moldova care, alături de obiectivele şi principiile generale de organizare a controlului de stat, a stabilit şi subiecţii controlului de stat, unul fiind Departamentul Control Financiar şi Revizie, instituit în baza Direcţiei de control şi revizie a Ministerului Finanţelor şi a Gărzii financiare.

Conform Regulamentului provizoriu aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 121 din 23 februarie 1995, Departamentul menţionat a fost abilitat cu funcţii de efectuare a reviziilor şi controalelor cu privire la eficienţa executării bugetelor de către organele administraţiei publice, întreprinderi, organizaţii şi instituţii cu orice tipuri de proprietate şi genuri de activitate, care folosesc patrimoniul de stat.

Ulterior, în scopul de a asigura activitatea Ministerului Finanţelor, inclusiv controlul periodic privind utilizarea mijloacelor bugetare de către instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile, Guvernul, prin Hotărîrea nr. 667 din 27 mai 2002 „Despre unele măsuri privind asigurarea activităţii Ministerului Finanţelor”, a aprobat structura, regulamentul şi efectivul-limită ale Departamentului Control Financiar şi Revizie (din anul 2005 denumit Serviciul control financiar şi revizie).

Schimbările care s-au produs în economia naţională, sistemul bugetar şi în politica externă a Republicii Moldova au condiţionat necesitatea fortificării controlului financiar exercitat de Ministerul Finanţelor prin intermediul Serviciului control financiar şi revizie care, la ora actuală, este numit Inspecţie Financiară, a cărei activitate urmează a fi modernizată şi aliniată la cele mai bune practici europene.

În acest context, primul pas l-a constituit elaborarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Financiare din subordinea Ministerului Finanţelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului privind organizarea activităţii de inspectare financiară nr. 1026 din 2 noiembrie 2010.

Autoarea Elena Cireş, referindu-se la Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător nr. 131 din 8 iunie 2012, a neglijat clauza art. 1 alin. (4) lit. c) din legea menţionată care stipulează expres că dispoziţiile prezentei legi nu se extind asupra controalelor efectuate în domeniile fiscal, vamal şi financiar (bancar şi nebancar).

Prezenta publicaţie periodică constituie o revistă practico-ştiinţifică pentru contabili, manageri, funcţionari fiscali, precum şi pentru auditori. Ne punem întrebarea: care ar fi aspectul ştiinţific al relatării cu privire la faptul că „în instanţele judecătoreşti au fost examinate deja dosare ce ţin de activitatea Inspecţiei Financiare?”.

Auditorul, conform cerinţelor, precum şi eticii profesionale, urmează să-şi desfăşoare activitatea sa în conformitate cu cele mai înalte standarde de profesionalism, conducîndu-se de principiile fundamentale ale conduitei profesionale precum onestitatea, obiectivitatea, comportamentul profesional. Or, încercarea de a subaprecia un organ de control de stat nu manifestă probitatea unui auditor profesional şi discreditează atît publicaţia periodică „Contabilitate şi audit” SRL, cît şi întreprinderea „Regula de aur” SRL.

Legea privind activitatea de audit nr. 61-XVI din 16 martie 2007 prevede expres competenţa persoanelor juridice care practică astfel de gen de activitate. Pornind de la definiţiile cu privire la genul de activitate şi competenţa prevăzute de legislaţia în vigoare, auditorul nu este în drept de a se expune asupra actelor emise de către o autoritate publică, precum şi asupra procedurii de examinare a acţiunilor în instanţele contenciosului administrativ.

Competenţa de examinare a actelor administrative emise de către Inspecţia Financiară, în temeiul prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la practica aplicării de către instanţele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ nr. 10 din 30 octombrie 2009 şi ale Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, aparţine, de drept, instanţelor de judecată.

În temeiul art. 66 din Constituţia Republicii Moldova, prerogativa de interpretare a legilor şi asigurarea unităţii reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării intră în atribuţiile Parlamentului Republicii Moldova.

Comentariile autoarei privind deciziile Curţii Supreme de Justiţie pe dosarele „Fegro Plus” SRL şi „Fidesco Plus” SRL ar putea influenţa instanţa la examinarea cazului şi emiterea hotărîrii privind acţiunea înaintată de „Aglon” SRL care, actualmente, se află spre examinare în prima instanţă.

De subliniat că din 10 dosare de acest gen, inclusiv cele menţionate mai sus, 6 decizii ale instanţelor judecătoreşti au fost emise în favoarea Inspecţiei Financiare, iar două dosare se află în stadiu de examinare.

Inspecţia Financiară a întocmit acte de inspectare privind modul de formare a preţurilor la mărfurile social importante, în care sînt relevate încălcările comise de unităţile comerciale şi anume de secţiile culinare care au utilizat pentru prepararea produselor culinare materie primă comercializată la preţuri libere, la care se aplică adaos comercial limitat (anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 547 din 4 august 1995). Magazinele (secţiile culinare), la momentul inspectării, se raportau la unităţile de alimentaţie publică de categoria a II-a, conform prevederilor punctului 5.2 din anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului cu privire la prestarea serviciilor de alimentaţie publică nr. 1209 din 8 noiembrie 2007, pînă la operarea modificărilor prin Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului nr. 569 din 16 iulie 2014, prin care noţiunea de categorie a fost abrogată.

Făcînd trimitere la scrisoarea Ministerului Economiei nr. 09/2-1755 din 21.03.2013, autoarea nu a luat în considerare existenţa unei alte scrisori a aceluiaşi minister cu nr. 09/2-1665 din 19 martie 2013, care conţine explicaţii şi concluzii contrare scrisorii nominalizate.

Potrivit prevederilor art. 16 şi 17 din Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale nr. 317 din 18 iulie 2003, interpretarea oficială a actelor normative ţine de competenţa autorităţilor care le-au emis, iar intervenţiile pentru clarificarea sensului unor norme se realizează printr-un act normativ interpretativ de acelaşi nivel cu actul vizat prin dispoziţii interpretative.

 În acest context, de reţinut că unii angajaţi cu funcţii de răspundere ai Ministerului Economiei şi-au depăşit atribuţiile, nefiind autorizaţi cu dreptul de interpretare a prevederilor inserate în hotărîrile Guvernului, acesta revenind doar autorităţii emitente – Guvernului.

În afară de aceasta, întreprinderile au fost sancţionate pentru neindicarea sau indicarea incorectă în documentele primare cu regim special (facturi/facturi fiscale) a preţului de achiziţie/livrare şi a mărimii adaosului comercial cumulativ, precum prevede pct. 4 din Hotărîrea Guvernului cu privire la măsurile de coordonare şi de reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor) nr. 547 din 4 august 1995.

Conform pct. 15 din Standardul Naţional de Contabilitate „Stocuri”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 118 din 06.08.2013, reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sînt deduse la determinarea costului de intrare a stocurilor achiziţionate. Astfel, întreprinderea căreia i s-a acordat bonus la momentul achiziţionării producţiei este obligată să diminueze costul producţiei achiziţionate şi, numai în cazul acordării bonusului, indiferent de momentul livrării producţiei (la finele lunii, trimestrului, anului) sau livrării pentru plata prealabilă, precum şi în baza altor clauze stipulate în contract, acesta va fi înregistrat la veniturile întreprinderii.

Standardele Naţionale de Contabilitate se aplică de entităţi cu titlu de recomandare de la 1 ianuarie 2014 şi obligatoriu de la 1 ianuarie 2015.

În concluzie este de remarcat că sîntem convinşi că auditorul Elena Cireş este un profesionist în domeniu şi considerăm că dumneaei ar contribui cu mult mai mult la dezvoltarea activităţii de audit, precum şi a activităţii de antreprenoriat, dacă ar veni cu noutăţi ştiinţifico-practice, relevante în domeniu, benefice atît imaginii revistei, cît şi cercului oamenilor de afaceri.

 




Комментарии:
К этой статье пока нет комментариев.

Для того чтобы оставить комментарий необходимо авторизоваться.
Если Вы еще не зарегистрированы, пройдите процедуру регистрации.