Aprilie poate fi considerată luna contabilului – după zilele încordate în legătură cu închiderea anului financiar, contabilul admiră reînvierea naturii, resimte aerul îmbătător de primăvară. Mai ales că anual, la 4 aprilie, se sărbătoreşte Ziua contabilului. În acest an, peste 700 de invitaţi au participat la lucrările celui de-al III Сongres Naţional al Contabililor, organizat de Asociaţia Obştească „EcoFin-Consult”. Viceministrul finanţelor Veronica Vragaleva în discursul său a felicitat comunitatea contabilă şi a comunicat despre importantele modificări ulterioare – implementarea noii Legi a contabilităţii începînd cu anul 2018 şi implementarea pe etape, pe parcursul următorilor doi ani, a noului Cod fiscal. Modificările preconizate sînt determinate de necesitatea alinierii legislaţiei autohtone la cea europeană. Totodată, autorii noului Cod fiscal au drept obiectiv formularea normelor fiscale astfel încît acestea să fie clare şi să nu admită interpretări duble.
A fost aprobat modul de restituire a plăţilor pentru poluarea mediului achitate în plus1. Plăţile achitate în plus pînă la 1 ianuarie 2017 se vor restitui de Ministerul Mediului în baza cererii depuse de către contribuabil. Pentru supraplăţile formate în anul 2017 cererea de restituire a acestora se depune la SFS, însă decizia de restituire se va lua doar în urma efectuării unui control. Controlul cameral privind taxa pentru mărfurile care poluează mediul va fi efectuat de SFS, iar controlul privind alte taxe ecologice – de inspecţia ecologică. În cazul confirmării plăţilor achitate în plus, schema este obişnuită: dacă entitatea are datorii faţă de buget, acestea vor fi stinse, dacă nu are datorii, supraplata va fi direcţionată pentru stingerea obligaţiilor viitoare sau va fi restituită la contul bancar. Tot în regulamentul menţionat sînt prevederi privind restituirea supraplăţilor persoanelor fizice care desfăşoară activitate independentă în comerţ (art. 691−695 din CF). Astfel, aceste persoane sînt considerate şi ele subiecţi ai impunerii cu taxa ecologică, ce se explică prin faptul că ele au dreptul să importe mărfuri pentru comerţul cu amănuntul. Nu este clar însă modul de declarare a taxei de către aceste persoane.
Apropo, pentru persoanele care practică activitate independentă Ministerul Finanţelor a elaborat proiectul indicaţiilor metodice privind ţinerea contabilităţii2. Aceste persoane au dreptul să procure formulare cu regim special – bonuri de plată şi acte de achiziţie a mărfurilor3. Bonurile de plată sînt necesare în cazul dereglărilor în funcţionarea MCC, iar actele de achiziţie – în cazul procurării mărfurilor de la cetăţeni. Însă deocamdată nu este clar dacă în acest caz se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată.
Codul fiscal conţine prevederi privind faptul cum se procedează cu TVA în cazul apariţiei datoriilor compromise, şi anume: a creanţelor clienţilor şi a datoriilor faţă de furnizori (art. 116 din CF). Însă, la decontarea în legătură cu expirarea termenului de prescripţie a avansului primit de la client, pentru care livrarea nu a fost efectuată, apare întrebarea: Poate fi stornată după decontarea datoriei suma TVA calculată la primirea avansului? Codul fiscal nu oferă un răspuns direct, în aşa cazuri vine în ajutor BGPF care este recunoscută pe cale legislativă ca poziţie oficială a SFS din 1 aprilie 20174. Conform răspunsului actualizat 28.23.22, se admite stornarea TVA calculate anterior prin reflectarea ei cu semnul „minus“ în registrul de vînzări şi în boxa 2 sau 4 a Declaraţiei privind TVA. De menţionat că răspunsul anterior nu era tocmai adecvat.
Serviciul Fiscal a precizat modul de vînzare a formularelor cu regim special5 şi de atribuire a diapazonului seriei şi numerelor pentru imprimarea acestora de sine stătător. Au fost anulate două regulamente anterioare. În prezent, eliberarea formularelor imprimate tipografic şi a diapazonului seriilor şi numerelor se reglementează printr-un regulament unic. Formularele imprimate tipografic pot fi comandate ca întotdeauna la subdiviziunile teritoriale ale SFS prin depunerea cererii în formă electronică sau pe suport de hîrtie. A apărut o regulă nouă: se admite să achite valoarea formularelor directorul sau contabilul în numele său în cazul cînd întreprinderea nu are cont bancar sau operaţiunile la cont sînt suspendate. Acum întreprinderile în procesul lichidării nu vor mai fi obligate să restituie stocul de formulare cu regim special şi seriile/numerele neutilizate.
Deja a trecut mai mult de jumătate de an de cînd a fost anulată utilizarea obligatorie a ştampilei de către agenţii economici, însă în practică era complicat şi uneori chiar imposibil de a depune darea de seamă fiscală sau declaraţiile privind contribuţiile de asigurări sociale pe suport de hîrtie, sau chiar şi o simplă cerere la un organ de stat, dacă pe document nu era aplicată ştampila. La moment, întrebarea referitoare la dările de seamă fiscale pe suport de hîrtie a fost soluţionată – în luna aprilie au fost modificate instrucţiunile privind întocmirea unui şir de declaraţii fiscale şi aplicarea ştampilei deja nu mai este obligatorie6.
Proprietarii mijloacelor de transport trebuie să ţină cont de introducerea din 31 mai a sancţiunilor pentru modificarea datelor odometrului – un dispozitiv montat pe vehicul, care fixează parcursul efectiv7 al acestuia. Responsabilitatea o poartă proprietarul automobilului, de aceea la procurarea mijlocului de transport trebuie de apelat la specialiştii care dispun de dispozitive pentru detectarea veridicităţii indicaţiilor odometrului. Încălcarea noii reguli se va sancţiona cu amendă conform art. 2281 din Codul contravenţional.
Actualmente, se discută modificarea noilor reguli în comerţ referitoare la livrările de produse alimentare. Este vorba anume despre acele reguli care au fost introduse în Legea cu privire la comerţul interior şi au intrat în vigoare la începutul anului curent, provocînd discuţii aprinse şi nemulţumirea comercianţilor. Se planifică expunerea articolului 211 al Legii într-o redacţie nouă mult mai amplă8. Proiectul propune limitarea mărimii reducerilor acordate în funcţie de termenul de păstrare a produselor şi interzice acordarea oricăror reduceri la mărfurile social importante. Se propune excluderea parţială a interdicţiei privind returnarea mărfurilor – vor putea fi returnate produsele alimentare în anumite condiţii legate de termenul de păstrare a acestora. Posibil, se vor modifica şi termenele de achitare cu furnizorii produselor alimentare, care, de asemenea, vor fi diferenţiate în funcţie de termenele de păstrare a acestora. Dacă proiectul va fi adoptat, contabilii vor trebui să elibereze facturi fiscale separate pentru produsele cu termene de păstrare diferite. Totodată, discuţiile pe marginea proiectului continuă.
Începînd cu 1 mai 2017, se prevede majorarea salariului minim în sectorul real. În proiectul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei9 se propune majorarea acestuia pînă la 2 380 lei.
În curînd, probabil, va fi modificat Codul muncii10. Se propune precizarea şi completarea unor norme ce ţin de concedierea salariaţilor şi aprobarea schemei de state. O modificare esenţială, în cazul aprobării proiectului, va fi reducerea duratei concediului pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la trei la şase ani – se propune să fie micşorată durata acestuia pînă la împlinirea de către copil a vîrstei de patru ani. Vă reamintim că concediul suplimentar pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la trei la şase ani nu este plătit, nu acordă dreptul la concediul anual şi nu se include în stagiul de cotizare pentru obţinerea indemnizaţiilor sociale.
Indemnizaţiile pentru creşterea copilului11 au suferit modificări benefice care au intrat în vigoare retrospectiv – din 1 ianuarie 2017. Persoanele neasigurate care îngrijesc copii născuţi în anul curent deja vor primi indemnizaţie lunară pe parcursul a doi ani (anterior a fost un an şi jumătate). Dacă în familie s-au născut gemeni, atunci, în afară de indemnizaţia pentru creşterea copilului, statul va plăti o indemnizaţie suplimentară – 270 de lei lunar pentru fiecare copil. Deşi suma menţionată nu este mare, aceasta se va plăti pe parcursul a trei ani, indiferent de faptul dacă beneficiarul desfăşoară activitate de muncă sau nu.
1 Vezi p. 102.
2 http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=4074
3 Vezi p. 115.
4 Art. 133 alin. (1) pct. 8) din CF.
5 Vezi p. 115.
6 Ordinul IFPS 462/2017.
7 Legea 9/2017.
8 http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=4045
9 http://particip.gov.md/public/documente/139/ro_4072_proiect.pdf
10 http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=4090
11 HG 155/2017.