Serghei PUŞCUŢA, directorul SFS, răspunde la întrebările cititorilor revistei
2018-11

ÎNTREBARE: În ce cazuri corectarea dărilor de seamă fiscale aferente perioadelor de până la 1 ianuarie 2018 va conduce la anularea moratoriului la efectuarea controalelor fiscale?

 

De exemplu, dacă contribuabilul a inclus în anexa TVA FACT la Declaraţia privind TVA pentru luna octombrie 2018 o factură fiscală eliberată în anul 2017 sau a corectat anexa 8D la Declaraţia cu privire la impozitul pe venit VEN 12 pentru anul 2017, poate oare el să fie supus controlului fiscal pentru perioadele anterioare anului 2018?

 

RĂSPUNS: Potrivit art. 16 alin. (3) din Legea privind declararea voluntară şi stimularea fiscală nr. 180/2018, pentru perioadele fiscale de până la 1 ianuarie 2018, organele cu atribuţii de administrare fiscală efectuează controale la contribuabilii care au depus, după 1 iulie 2018, dări de seamă fiscale corectate pentru perioadele fiscale de până la 1 ianuarie 2018.

 

Totodată, conform prevederilor art. 132 din CF, sarcina de bază a SFS constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiţii contribuabililor pentru conformare la respectarea legislaţiei, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal. Astfel, SFS efectuează controale fiscale în baza riscurilor de neconformare fiscală stabilite în activitatea contribuabililor.

 

Prin urmare, faptul prezentării după 1 iulie 2018 a oricărei dări de seamă fiscale corectate pentru perioadele de până la 1 ianuarie 2018 (inclusiv a celor menţionate în întrebare) permite iniţierea controlului fiscal pentru perioadele fiscale anterioare datei de 1 ianuarie 2018.

 

ÎNTREBARE: În legătură cu efectuarea amnistiei fiscale (stimulării fiscale) vor fi oare anulate toate amenzile şi penalităţile neachitate conform situaţiei din 17.08.2018?

 

RĂSPUNS: Norma privind anularea sumelor reflectate în sistemul de evidenţă al SFS a amenzilor aferente bugetului de stat sau fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi a majorărilor de întârziere (penalităţilor) calculate pentru neplata în termen a impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii aferente bugetului de stat, inclusiv la defalcările de la impozitele şi taxele de stat aferente bugetelor locale, potrivit cotelor procentuale stabilite conform legislaţiei în vigoare, sau aferente fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, neachitate la data de 17.08.2018, inclusiv amânate, eşalonate sau aflate la evidenţă specială conform legislaţiei în vigoare, este statuată în art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea privind declararea voluntară şi stimularea fiscală nr. 180/2018.

 

Condiţia obligatorie pentru a beneficia de stimularea fiscală pentru sumele reflectate în sistemul informaţional al SFS la data intrării în vigoare a Legii nr. 180/2018 (17 august 2018) constă în faptul ca până în data de 20 decembrie 2018 inclusiv să fie achitate toate plăţile de bază la impozite, taxe şi alte plăţi aferente bugetului de stat, inclusiv la defalcările de la impozitele şi taxele de stat aferente bugetelor locale, potrivit cotelor procentuale stabilite conform legislaţiei în vigoare, sau aferente fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală administrate de SFS, inclusiv cele aflate în evidenţă specială.

 

Totodată, în temeiul legii sus-menţionate, prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 158/2018 a fost aprobat Regulamentul privind modalitatea efectuării stimulării fiscale pentru sumele reflectate în sistemul de evidenţă al SFS şi al Serviciului Vamal1.

 

Este de menţionat că anularea sumelor amenzilor şi penalităţilor reflectate în sistemele de evidenţă ale autorităţilor implicate în procesul de efectuare a stimulării fiscale (SFS, Serviciul Vamal şi Casa Naţională de Asigurări Sociale) se va efectua de către fiecare autoritate în parte.

 

ÎNTREBARE: Este oare în drept întreprinderea individuală să declare impozitul pe venit aferent etapei I a anului 2018 până la publicarea noului Regulament privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale?

 

RĂSPUNS: Începând cu 1 ianuarie 2018, prin Legea nr. 288/2017, au fost efectuate o serie de modificări şi completări la art. 24, 26, 27 şi 261 din CF şi art. 24 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr. 1164/1997, care prevăd introducerea unei noi metode de calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, cu aplicarea unei perioade de tranziţie pentru implementarea obligatorie a acesteia.

 

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuabililor li s-a oferit posibilitatea de a opta pentru aplicarea metodei existente de calculare a amortizării (uzurii) în scopuri fiscale sau a noii metodologii. Alegerea regimului fiscal se realizează prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului economic, până la data de 25 aprilie, iar pentru subiecţii care s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului de înregistrare.

 

Conform prevederilor art. 43 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr. 1164/1997, pentru persoanele fizice specificate la art. 42 din aceeaşi lege, perioada fiscală privind impozitul pe venit pentru anul 2018 se divizează în 2 etape distincte după cum urmează:

a) etapa I a perioadei fiscale 2018 este de la 1 ianuarie 2018 până la 30 septembrie 2018, pentru care se va determina venitul impozabil şi se va calcula şi achita impozitul pe venit conform normelor şi cotelor în vigoare pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018;

b) etapa a II-a a perioadei fiscale 2018 este de la 1 octombrie 2018 până la 31 decembrie 2018, pentru care se va determina venitul impozabil şi se va achita impozitul pe venit conform normelor şi cotelor în vigoare pentru perioada 1 octombrie 2018 – 31 decembrie 2018.

 

Totodată, conform art. 49 alin. (2) lit. a) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr. 1164/1997, pentru etapa I şi a II-a a perioadei fiscale 2018, în cazul formelor organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei, declaraţiile cu privire la impozitul pe venit se prezintă SFS nu mai târziu de data de 25 martie 2019.

 

La fel, vă atenţionăm asupra faptului că a fost elaborat proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la modificarea şi completarea HG nr. 289/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, care se află la etapa de aprobare.

 

Prin urmare, contribuabilii care au optat pentru aplicarea metodei standard de calculare a amortizării (uzurii) în scopuri fiscale pot prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru etapa I a perioadei fiscale 2018 fără careva restricţii, termenul-limită de prezentare fiind 25 martie 2019.

 

În ce priveşte contribuabilii care au optat pentru aplicarea noii metodologii de calculare a amortizării (uzurii) în scopuri fiscale, întru evitarea situaţiilor de prezentare a dărilor de seamă cu erori, recomandăm ca declaraţia cu privire la impozitul pe venit să se prezinte după operarea modificărilor în Regulamentul privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale.

 

ÎNTREBARE: Sunt oare obligaţi beneficiarii construcţiilor care încheie contracte de ipotecă cu investitorii să declare la SFS tranşele primite de la investitori, care depăşesc limita stabilită în calitate de împrumuturi conform art. 22611 din CF?

 

RĂSPUNS: Conform prevederilor art. 22611 alin. (2) pct. 12) din CF, persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor fizice care practică activitate independentă, sunt obligate să prezinte SFS informaţia privind împrumuturile contractate de la persoane fizice în perioada anului fiscal şi cele rambursate persoanelor fizice, reflectate în contabilitatea întreprinderii şi care, potrivit alin. (5) lit. i) din acelaşi articol, depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei pe parcursul unui an fiscal. În conformitate cu prevederile art. 867 din Codul civil, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Respectiv, din motivul că mijloacele băneşti primite în calitate de investiţii nu reprezintă un împrumut de bani care urmează ulterior a fi restituiţi în formă monetară, beneficiarii construcţiilor nu au obligaţia de a declara, conform art. 22611 din CF, tranşele primite de la investitori.

 

ÎNTREBARE: La aplicarea metodelor indirecte de estimare a veniturilor, va lua oare în calcul SFS informaţia din Declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti în cazul în care contribuabilul nu dispune de confirmarea privind prezentarea acesteia?

 

RĂSPUNS: În conformitate cu prevederile art. 2266 alin. (4) din CF, la determinarea venitului impozabil estimat se va ţine cont de mijloacele băneşti declarate conform art. 2267 din CF (declararea disponibilului de mijloace băneşti la situaţia din 01.01.2012). Cadrul legal nu prevede obligaţia persoanei fizice de a confirma prezentarea declaraţiei în cauză. Respectiv, dacă Declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti la situaţia din 01.01.2012 a fost prezentată în conformitate cu prevederile legale, indiferent de existenţa posibilităţii confirmării acestui fapt, sumele declarate conform art. 2267 din CF vor fi luate în considerare în cadrul controlului fiscal cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, iar venitul impozabil estimat se va diminua cu suma mijloacelor băneşti declarate, ţinând cont de prevederile art. 2266 alin. (6) din CF.

 

ÎNTREBARE: În ce măsură este justificată dubla impozitare a donaţiilor efectuate sub formă de mijloace băneşti, fiind necesară ajustarea atât a veniturilor, cât şi a cheltuielilor, în timp ce la donarea mijloacelor fixe sau a activelor de capital se impozitează doar diferenţa dintre valoarea de piaţă şi baza valorică ajustată a acestora?

 

RĂSPUNS: Conform art. 21 alin. (4) din CF (în redacţia Legii cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 281/2016, în vigoare din 1 ianuarie 2017), persoana care face o donaţie sub formă de mijloace băneşti se consideră drept persoană care a obţinut venit în mărimea sumei mijloacelor băneşti donate, cu excepţia sumei donate de persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe parcursul unei perioade fiscale în partea în care această sumă totală nu depăşeşte venitul impozabil obţinut în perioada fiscală de raportare. Prevederile prezentului alineat nu se extind asupra persoanelor care fac donaţii persoanelor care au calitatea de rudă sau afin de gradul I.

 

Totodată, potrivit pct. 21 din anexa nr. 1 la HG nr. 693/2018, în cazul efectuării donaţiei sub forma transmiterii mijloacelor băneşti, suma lor nu se permite spre deducere şi urmează a fi ajustată, dacă aceste cheltuieli au fost reflectate drept cheltuieli curente ale întreprinderii, în conformitate cu prevederile SNC sau ale IFRS.

 

Concomitent, conform prevederilor art. 36 alin. (1) şi (2) din CF, agentul economic poate deduce în scopuri fiscale doar donaţiile efectuate în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art. 51 din CF, a organizaţiilor necomerciale specificate la art. 52 alin. (1), precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial, în limita stabilită la art. 36 alin. (1) din CF (5 % din venitul impozabil).

 

Pornind de la cele expuse mai sus, agentul economic care va efectua o donaţie sub formă de mijloace băneşti se consideră că a realizat venit în mărimea sumei mijloacelor băneşti donate, indiferent de scopul şi categoria beneficiarului donaţiei. Concomitent, suma donată unei alte persoane decât cele specificate la art. 36 alin. (2) din CF nu se va permite spre deducere în scopuri fiscale.

 

Astfel, la completarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit, este necesar să se respecte prevederile CF în vigoare, iar ajustările urmează a fi efectuate atât la componenta de venituri, cât şi la cea de cheltuieli.

 

ÎNTREBARE: Ţinând cont de abordarea din HG nr. 693/2018, ce motivaţie ar mai avea entităţile să facă donaţii în scopuri filantropice în formă monetară, dacă în cele din urmă vor fi obligate să achite suplimentar impozit pe venit?

 

RĂSPUNS: Într-adevăr, tratamentul fiscal al donaţiilor de active nemonetare este diferit de cel al mijloacelor băneşti, întrucât art. 21 alin. (4) din CF conţine o normă separată care poartă un caracter special. Este de menţionat că, la moment, în Parlamentul Republicii Moldova se află la examinare proiectul de lege înregistrat cu nr. 395 din 13.11.2018, potrivit căruia art. 21 alin. (4) din CF va fi completat astfel încât obligaţia de calificare a donaţiei drept venit obţinut de donator nu se va răsfrânge asupra donaţiilor în scopuri filantropice şi de sponsorizare specificate la art. 36 alin. (2) din CF. Potrivit proiectului, aceste prevederi se vor aplica pentru toată perioada fiscală a anului 2018. După publicarea acestor modificări în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, vor fi efectuate ajustările de rigoare şi în HG nr. 693/2018.

 

ÎNTREBARE: Poate fi oare limitat termenul pe parcursul căruia cumpărătorul este în drept să solicite factura fiscală aferentă livrărilor efectuate în perioadele precedente?

 

RĂSPUNS: În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (3) din CF, pentru vânzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor când este solicitată de cumpărător), dacă sunt respectate condiţiile specificate în alineatul dat:

a) subiectul impozabil ţine evidenţa sumei primite şi achitate în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar la fiecare punct comercial şi de prestări servicii cu utilizarea maşinilor de casă şi de control, prin intermediul serviciilor instituţiilor financiare, ale Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, prin intermediul altor prestatori de servicii de plată. Înregistrarea prin maşina de casă şi de control se efectuează în momentul primirii sumei în numerar şi/sau achitării sumei cu instrument de plată fără numerar, cu excepţia sumelor achitate cu instrument de plată fără numerar în cadrul comerţului electronic. La sfârşitul fiecărei zile de lucru, în registrul maşinii de casă şi de control se înscriu datele raportului de închidere zilnică a maşinii de casă şi de control;

b) la sfârşitul fiecărei zile de lucru, în documentaţia de evidenţă este înscrisă suma totală a TVA pe livrările efectuate, iar în documentul de evidenţă a valorilor materiale procurate se introduc datele din facturile fiscale care au fost achitate în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar.

 

Totodată, prevederile art. 117 alin. (3) din CF nu restricţionează perioada de timp în care cumpărătorul (persoană fizică sau juridică) poate să solicite eliberarea facturii fiscale la mărfurile, serviciile livrate cu amănuntul din locurile special amenajate.

 

Astfel, dat fiind faptul că prevederile CF nu reglementează termenul în care cumpărătorul (persoană fizică sau juridică) poate solicita factura fiscală pentru mărfurile, serviciile procurate, aceasta poate fi solicitată şi în perioadele ulterioare efectuării livrării impozabile.

 

ÎNTREBARE: Se planifică oare facilitarea procesului de comunicare dintre SFS şi contribuabili prin oferirea posibilităţii de adresare a interpelărilor în regim on-line cu utilizarea semnăturilor electronice?

 

RĂSPUNS: SFS a tins mereu pentru a susţine contribuabilul prin oferirea serviciilor în mod transparent şi facil, schimbând vectorul de comunicare cu contribuabilii. Comunicarea eficientă cu contribuabilii este esenţială pentru a diminua evaziunea fiscală şi a majora încasările la bugetul public naţional.

 

În ceea ce priveşte oferirea posibilităţii de a adresa interpelări în regim on-line, putem spune că nu există impedimente în acest sens, aceasta realizându-se la fel ca şi în mod tradiţional. Interpelările pot fi adresate la poşta electronică mail(at)sfs.md cu aplicarea semnăturii electronice.

 

În numele cititorilor, aducem domnului Serghei Puşcuţa sincere mulţumiri pentru explicaţiile oferite şi îi dorim noi realizări în activitatea pe care o desfăşoară.

 


1 MO nr. 377–383/05.10.2018.