Parlamentul Republicii Moldova a examinat în prima lectură proiectul noii Legi a contabilităţii a cărei intrare în vigoare se preconizează de la 1 ianuarie 2018. În procesul examinării, au fost înaintate un şir de propuneri, cum ar fi: micşorarea categoriilor entităţilor supuse auditului obligatoriu, simplificarea formularelor documentelor primare şi registrelor contabile, armonizarea regulilor contabile cu cele fiscale. Să sperăm că acestea vor fi luate în consideraţie la definitivarea proiectului.
În proiect sînt prevăzute trei tipuri de situaţii financiare: prescurtate, simplificate şi complete. Termenul de prezentare a acestora va fi majorat de la 90 la 120 de zile după ultima zi a perioadei de gestiune. Dacă actuala Lege a contabilităţii permite stabilirea de către Serviciul situaţiilor financiare a unui termen concret de prezentare a raportului financiar pentru fiecare entitate, noua Lege nu acordă acest drept.
Se preconizează că prevederile actualei Legi şi în continuare vor reglementa contabilitatea în instituţiile bugetare.
Începînd cu data de 7 iulie 2017, au intrat în vigoare modificările în Codul fiscal1 privind procedurile fiscale în cazul lichidării întreprinderilor. Astfel de modificări sînt bine-venite, deoarece în acest domeniu au existat diverse lacune. Acum în CF este clar stipulat cînd şi cum se va efectua controlul fiscal, cine va achita datoriile privind impozitele, cum se va reţine impozitul pe venit la distribuirea averii rămase între asociaţi. De asemenea, este determinat modul de prezentare a rapoartelor fiscale în cazul lichidării întreprinderii, care în prezent este reglementat în art. 1881 din CF.
A fost iniţiată consultarea publică a proiectului politicii bugetar-fiscale pentru anul 20182. Modificările preconizate în Codul fiscal sînt dictate de necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu normele europene în conformitate cu Acordul de asociere cu UE (Legea nr. 112/2014).
În proiect se propune un nou mod de calculare a amortizării mijloacelor fixe şi acest lucru este îmbucurător, deoarece denotă intenţia autorilor proiectului de a simplifica sistemul actual. Astfel, în scopuri fiscale amortizarea mijloacelor fixe va fi calculată prin metoda liniară, dar nu pe categorii de proprietate, ci pe fiecare obiect în parte, iar norma de amortizare va fi individuală pentru fiecare obiect, în funcţie de durata de funcţionare utilă stabilită de Guvern. În acest scop, este necesar să se determine baza valorică a activelor din categoriile II–V proporţional cu valoarea de bilanţ a acestora la 1 ianuarie 2018. Evident, aceste modificări, pe de o parte, vor simplifica modul de calculare a amortizării în scopuri fiscale, dar, pe de altă parte, vor conduce la suportarea unor costuri suplimentare pentru ajustarea soft-urilor contabile utilizate în acest scop.
Reparaţia mijloacelor fixe se va deduce în anul de raportare în mărimea actuală de 15 %, cu includerea sumei depăşirii acestui plafon în baza valorică, dar această regulă se va referi doar la reparaţia curentă. O astfel de prevedere trezeşte nedumerire, deoarece la moment nici SNC, nici CF nu definesc noţiunea „reparaţie curentă”. De asemenea, nu este clar de ce în articolele 26–27 din CF noţiunea „proprietate pe care se calculează uzura” se substituie cu noţiunea „mijloace fixe pe care se calculează amortizarea”. Doar în contabilitatea financiară amortizarea se calculează şi pentru alte active imobilizate, cum ar fi: activele biologice imobilizate şi investiţiile imobiliare. În acest context, ar fi rezonabil de substituit noţiunea „mijloace fixe” cu noţiunea „imobilizări corporale”.
Un şir de modificări se preconizează şi la capitolul TVA. Astfel, se propune redenumirea livrărilor impozabile la cota zero în „livrări scutite de TVA cu drept de deducere”, precum şi modificarea modului de determinare a proratei. În varianta proiectului în limba de stat noţiunea „trecere în cont” este înlocuită cu noţiunea „deducere”.
Se modifică esenţial art. 102 din CF. Astfel, alineatele (32) şi (33) ale articolului nominalizat care stipulează ajustările în cazul modificării regimului de impozitare devin, respectiv, alineatele (6) şi (7). Contribuabililor nu li s-au oferit explicaţii clare privind aplicarea în anul 2017 a prevederilor CF care reglementează ajustarea trecerii în cont a TVA la modificarea regimurilor de impozitare. În proiect se precizează că modificarea regimului fiscal al livrărilor – din impozabile în scutite de TVA şi viceversa – este posibilă nu doar la modificarea legislaţiei, cum este în prezent, ci şi la schimbarea destinaţiei utilizării mărfurilor. Totuşi, rămîne fără răspuns întrebarea: În care perioadă se va considera că destinaţia utilizării s-a schimbat – în perioada efectuării operaţiunii economice (vînzarea mărfurilor sau utilizarea lor pentru fabricarea produselor sau prestarea serviciilor cu alt regim de impozitare) sau la momentul adoptării de către contribuabil a deciziei de schimbare a destinaţiei? Ar fi necesară completarea CF cu prevederi, conform cărora contribuabilul modifică regimul de impozitare a mărfurilor în momentul efectuării efective a livrării sau casării mărfurilor în producţie şi în aceeaşi perioadă trebuie să se efectueze ajustarea trecerii în cont a TVA.
Producătorii de lapte (ca materie primă) vor beneficia de restituirea TVA în aceleaşi condiţii ca şi producătorii de produse lactate. Agricultorii care pînă în prezent nu au devenit plătitori de TVA trebuie să atragă atenţia asupra anulării posibile a dreptului de trecere în cont a TVA aferente procurărilor specifice în agricultură, care au avut loc pînă la momentul înregistrării (în privinţa plantaţiilor tinere, tineretului animal, cirezilor, mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie (art. 102 alin. (1) din CF)). Pentru a nu pierde acest drept, posibil, este rezonabil a deveni benevol plătitor de TVA în anul curent.
Cît priveşte proiectul Legii nr. 37/2017 „Pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1540-XII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului”, menit să precizeze unele aspecte neclare privind taxele ecologice, vă informăm că acesta este la etapa examinării.
În urma aprobării Regulamentului respectiv3, a fost stabilită procedura restituirii taxelor ecologice achitate în plus sau eronat pînă la 31 decembrie 2016. Atenţionăm asupra faptului că, în cazul în care agenţii economici au prezentat dările de seamă privind taxele ecologice pentru anul 2016 la Inspectoratul Ecologic de Stat, iar taxele au fost achitate în anul 2017 conform datelor bancare noi, în conturile curente ale acestora la SFS se formează temporar o supraplată. Nu se recomandă utilizarea acestei supraplăţi pentru stingerea obligaţiilor curente, or, în aşa caz, se va forma o restanţă, deoarece obligaţiile fiscale din rapoartele pentru anul 2016, prezentate inspectoratelor ecologice, în viitorul apropiat vor fi introduse în sistemul de evidenţă al SFS.
A fost simplificată procedura de semnare şi transmitere a dărilor de seamă fiscale în formă electronică – de acum înainte astfel de acţiuni pot fi făcute concomitent pentru mai multe rapoarte, ce-i drept această simplificare este funcţională doar pentru contribuabilii care folosesc semnăturile CTS şi Fiscservinform. Contribuabilii care utilizează semnătura mobilă nu au acces la această opţiune din cauza particularităţilor tehnice ale acesteia.
Continuă lucrările de implementare a raportului lunar unic privind plăţile salariale FSIC-16 (au fost elaborate amendamente la Codul fiscal, legile privind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală). Se preconizează că acest raport va fi utilizat în anul viitor, substituind formele IRV-14, BASS, REV-5, MED 08 şi 2-03/l.
Începînd cu data de 30 iunie 2017, a intrat în vigoare noua Lege cu privire la statistica oficială4. Persoanele juridice şi fizice sînt obligate şi în continuare să prezinte rapoartele statistice la cererea reprezentanţilor statisticii oficiale. Formularele rapoartelor trebuie publicate în mod obligatoriu pe pagina web oficială sau în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Deja şi persoanele juridice care gestionează bazele de date despre persoanele fizice şi juridice sînt obligate să prezinte gratuit datele respective autorităţii centrale în domeniul statisticii, fără dreptul de refuz pe motiv de confidenţialitate (cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţie).
Biroul Naţional de Statistică a aprobat şi modelul procesului-verbal de stabilire a contravenţiei pentru neprezentarea la timp a datelor statistice sau comunicarea de date statistice eronate5. Astfel, de acum înainte este posibilă aplicarea sancţiunilor pentru prezentarea tardivă a rapoartelor. Procesul-verbal respectiv se va examina de către instanţele de judecată.
De la data de 1 iulie 2017, a fost majorată vîrsta de pensionare. După această dată, au dreptul la pensie pentru limită de vîrstă bărbaţii care au împlinit 62 ani şi 4 luni şi femeile – 57 ani şi 6 luni. Totodată, stagiul de cotizare al acestora nu trebuie să fie mai mic de 33 ani şi 6 luni pentru bărbaţi şi 30 ani şi 6 luni – pentru femei. În următorii ani, indicatorii menţionaţi se vor majora treptat. Pentru bărbaţi vîrsta standard de pensionare (63 ani) se va aplica începînd cu 1 iulie 2019, iar pentru femei – cu 1 iulie 2028, iar stagiul complet de cotizare (34 ani), respectiv, din 1 iulie 2018 şi 1 iulie 2024.
Pentru prima dată, la mijlocul anului, a fost majorat pînă la 5 600 lei6 cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 20177.
Multă baftă şi dispoziţie perfectă!
1 Vezi p. 115.
2 http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=4305
3 Vezi p. 112.
4 Legea nr. 93/2017 (MO nr. 216–228/30.06.2017).
5 OBNS nr. 45/2017 (MO nr. 201–213/23.06.2017).
6 HG nr. 572/2017 (MO nr. 253–264/21.07.2017).
7 http://gov.md/ro/content/cuantumul-salariului-mediu-pe-economie-pentru-anul-2017-fost-majorat