La 15 iunie 2016, în cadrul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, a avut loc prezentarea proiectului noii Legi a contabilităţii. Proiectul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Directivei privind contabilitatea (2013/34/UE) şi are drept scop transpunerea acestora în legislaţia naţională, implementînd astfel prevederile Acordului de Asociere MD-UE.
La examinarea proiectului la care au participat peste 50 de specialişti în domeniul contabilităţii au fost discutate aspectele-cheie ale acestuia: perfecţionarea cadrului de reglementare, sporirea transparenţei evidenţei şi simplificarea raportării financiare pentru entităţile mici.
Proiectul modificărilor operate în Codul fiscal a generat multiple discuţii şi propuneri, de aceea aprobarea amendamentelor s-a amînat în repetate rînduri. Guvernul şi-a expus poziţia asupra propunerilor la proiect în avizele publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 151–155 din 03.06.2016 şi nr. 156 din 07.06.2016. În particular, Guvernul nu a susţinut propunerile privind mărimea scutirilor cetăţenilor, acordarea entităţilor nou-create a facilităţii aferente impozitului pe venit, reţinerea finală a impozitului pe veniturile cetăţenilor din darea în arendă a terenurilor agricole, precum şi reţinerea prealabilă a impozitului pe venit în mărime de 7% din mărimea creşterii de capital, dar nu din suma totală a venitului plătit. În schimb, a fost acceptată propunerea privind majorarea cuantumului pentru deducerea cheltuielilor de binefacere – de la 2% la 5% din venitul impozabil. În alt proiect de lege se preconizează majorarea unităţii convenţionale pentru calcularea amenzilor contravenţionale de la 20 la 50 lei. Amenzile contravenţionale pot afecta entităţile în cazul încălcărilor aferente dărilor de seamă BASS/ REV, relaţiilor de muncă, desfăşurării activităţii fără autorizaţii etc.
Întrebarea privind calcularea sumei facilităţii pentru sporul locurilor de muncă (care, în esenţă, este unica facilitate aferentă impozitului pe venit pentru toate entităţile) nu este soluţionată definitiv. În adresa Parlamentului a fost expediată o scrisoare colectivă în care se solicită explicaţii privind aplicarea indicatorului salariului mediu lunar pe ţară pentru anul 2015, în cazul în care, conform legii, trebuie să se opereze cu mărimea lui anuală. Parlamentul a dat indicaţii Biroului Naţional de Statistică (BNS) să publice oficial mărimea indicatorului salariului mediu anual, necesar pentru determinarea facilităţii1. Ca rezultat, BNS a prezentat un comunicat de presă (publicat pe pagina web a BNS2 la 09.06.2016) prin care a informat entităţile despre mărimea salariului mediu… lunar pe ţară pentru anii 2014–2015. Este bine cunoscut faptul că salariul mediu poate fi calculat pentru orice perioadă – oră, lună, an. De exemplu, indemnizaţia angajatului care şi-a redus capacitatea de muncă se calculează, pornind de la salariul mediu lunar pe ţară, pentru fiecare procent de pierdere a capacităţii de muncă, dar nu mai puţin decît salariul mediu anual al angajatului (art. 18 al Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186 din 10.07.2008). În art. 24 alin. (16) al Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr. 1164-XIII din 24.04.1997, pentru calcularea mărimii facilităţii este prevăzută aplicarea mărimii anuale a salariului mediu pe ţară. Contabilii şi auditorii consideră în unanimitate că nu este corect de a califica indicatorul anual al salariului mediu ca fiind lunar şi îşi exprimă speranţa ca această neînţelegere să fie soluţionată sau prin introducerea modificărilor în art. 24 alin. (16) din Legea nr. 1164-XIII din 24.04.1997, sau prin depăşirea ispitei de a substitui salariul mediu anual pe ţară cu a douăsprezecea parte a lui.
În legislaţia fiscală şi civilă nu toate noţiunile sînt definite exact, generînd astfel unele neînţelegeri între IFS şi contribuabili. În urma unui control fiscal, entităţii i s-a calculat suplimentar TVA de la avansurile pretinse. În realitate, în baza a două contracte distincte, în acelaşi an, entitatea a cumpărat utilaj de la furnizor şi a vîndut aceluiaşi agent economic producţia proprie. Plata pentru utilaj a fost amînată, iar pentru producţie cumpărătorul (furnizorul utilajului) s-a achitat integral. Incredibil, dar inspectorii fiscali au considerat că datoria faţă de furnizor constituie un avans (!?), fundamentîndu-şi concluzia din actul de verificare a decontărilor, solicitat de la furnizor, care conţinea cumulativ toate tranzacţiile dintre părţi, deşi actul de verificare nu este documentul care certifică existenţa avansului, ci doar contractul şi documentele de plată fac dovada acestuia3. Definirea exactă şi interpretarea adecvată a noţiunii „avans” utilizate la apariţia obligaţiilor fiscale sînt stringent necesare, în caz contrar, toţi cumpărătorii care nu au achitat datoria faţă de furnizor riscă să devină contravenienţi ai legislaţiei fiscale (în cazul în care controlorii vor interpreta datoria faţă de furnizor ca un avans pentru livrările ulterioare).
În ajunul prezentării dărilor de seamă privind impozitul pe bunurile imobiliare iarăşi apare întrebarea: Cum agenţii economici pot să obţină informaţia despre mărimea valorii estimate a bunurilor imobiliare? Informaţia dată poate fi obţinută de la organele cadastrale4, dar aceasta necesită timp şi implică cheltuieli. O sursă mai simplă de informare este pagina web a organului cadastral, însă acolo nu este indicată data evaluării, iar lipsa ei trezeşte dubii în privinţa veridicităţii valorii estimate în cazul modificării ulterioare a acesteia.
Au fost operate modificări în Legea privind reglementarea valutară5 (unele prevederi au intrat deja în vigoare la 10.06.2016, iar altele vor fi aplicabile din 10.12.2016). În particular, s-a menţionat că entităţile care practică activităţi de asigurare, leasing, microfinanţare nu pot acorda împrumuturi în valută rezidenţilor începînd cu 10.06.2016. De asemenea, din această dată, persoanelor juridice li s-a permis să acorde împrumuturi în valută (cel mult 10 000 de euro) cetăţenilor – rezidenţi ai Republicii Moldova, care se află peste hotare. Pentru entităţile care au dreptul să efectueze operaţiuni cu valută străină în numerar s-a precizat că limita de 2 000 de euro la finele zilei lucrătoare se referă la fiecare casierie în parte, şi nu la numerarul total în valută străină al entităţii. Din 10.12.2016, se limitează la suma de 5 000 de euro introducerea în ţară a valutei în numerar obţinută din operaţiunile de export. Tot de la această dată, entităţilor li se va interzice contractarea împrumuturilor în valută de la persoane fizice nerezidente sub formă de numerar.
La finele lunii mai, în Codul muncii a fost introdusă o normă nouă, conform căreia tatăl copilului nou-născut va beneficia la locul de muncă de un concediu paternal (în mărime de 14 zile calendaristice în primele 56 de zile de la naşterea copilului) şi va primi indemnizaţia din bugetul de asigurări sociale6. Procedura de stabilire a indemnizaţiei va fi reglementată de către Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei de paternitate, proiectul căruia a fost plasat pe site-ul www.particip.gov.md.
În Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 163–168 din 17.06.2016 au fost publicate modificările modului de achitare şi evidenţă a plăţilor trezoreriale. S-a precizat că beneficiarul plăţilor este Trezoreria de Stat – „MF – Trezoreria de Stat” (în redacţia anterioară figura doar Ministerul Finanţelor). Au fost adăugate rechizitele pentru plăţile în Fondul Viei şi Vinului şi Fondul susţinerii sociale a populaţiei, este prevăzut codul ECO pentru impozitul pe avere.
Opinii contrare au contabilii şi auditorii privind problema deducerii şi impozitării diferenţelor de curs valutar care apar la calcularea şi plata dividendelor către fondatorii nerezidenţi. Unii specialişti consideră că diferenţele de curs sînt deductibile/impozabile, dacă decizia despre distribuirea profitului stabileşte suma dividendelor atît în valuta naţională, cît şi în valută străină (la cursul valutar respectiv din data deciziei)7.
În practica cotidiană existau unele probleme la care de mai mult timp nu se găseau soluţii potrivite şi indiscutabile. De exemplu, care documente probează că creanţele dubioase sînt compromise sau care document poate confirma că imobilul vîndut a constituit în realitate pentru persoana fizică drept locuinţă de bază, fără a avea viză de reşedinţă? La aceste şi la alte întrebări specialiştii IFPS şi auditorii s-au străduit să răspundă în prezentul număr al revistei8.
Data de 30 iunie este termenul limită pentru achitarea la buget a dividendelor de către societăţile pe acţiuni cu capital de stat şi a defalcărilor din profitul net al întreprinderilor de stat şi municipale, precum şi pentru prezentarea dării de seamă aferente. În luna mai 2016, au fost aprobate noile formulare ale dărilor de seamă (DPP-16 şi DISM-16) şi plasate pe pagina web www.servicii.fisc.md9.
Redacţia revistei le doreşte cititorilor săi să încheie cu succes perioada de raportare. Sperăm că amendamentele aşteptate în legislaţie nu vor fi un impediment pentru ca contabilii să se bucure din plin de vacanţa de vară.
1 Vezi p. 118.
2 Vezi http://www.statistica.md/newsview.php?l=ru&idc=168&id=5238
3 Vezi p. 27.
4 Vezi p. 40.
5 Vezi p. 92.
6 Vezi p. 67.
7 Vezi p. 24.
8 Vezi p. 52, 56 etc.
9 Vezi p. 20 şi 84.