Inițiativa legislativă prin care sunt propuse modificări la Codul civil (Cartea IV, Moștenirea) are drept scop eliminarea incertitudinilor ce țin de transmisiunea succesorală (iar în unele cazuri și diminuarea drepturilor patrimoniale) ale soțului supraviețuitor.

Autorii proiectului precizează că, bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sunt, de regulă, proprietate comună în devălmășie. Respectiv, fiecare dintre aceștia are drepturi egale asupra patrimoniului, iar după decesul unuia dintre soți, partea care aparține supraviețuitorului urmează a fi clar determinată înainte de partajul succesoral, pentru a nu fi confundată cu masa succesorală care se împarte între moștenitori.  Totodată, după punerea în aplicare în anul 2019 a noului Cod civil (în continuare – CC), toată averea defunctului se împarte  între persoanele ce au dreptul la moștenire,  soții supraviețuitori fiind afectați.

Astfel, se propune reintegrarea acestora în clasa I de moștenitori legali (completările la art. 2178 din CC). Totodată, este prevăzută includerea  reglementărilor suplimentare ce țin de titlu de preciput al supraviețuitorului; decăderea din dreptul de moștenire a moștenitorului nedemn; precizarea efectelor renunțării la moștenire etc.

Încă o prevedere se referă la termenul de acceptare a moștenirii (în redacția actuală a CC art. 2391 reglementează termenul de renunțare la aceasta).  Dacă la momentul de față renunțarea la moștenire se poate face în termen de 3 luni de la data în care moștenitorul află despre devoluțiune și despre temeiul chemării sale la moștenire, după punerea în aplicare a noilor norme termenul de acceptare a moștenirii va constitui  12 luni de la data deschiderii ei, fiind propuse și alte condiții de curgere a termenului.

Toate modificările propuse la CC pot fi examinate aici. Cu detalii vom reveni pe măsura promovării proiectului.