Guvernul nu va susține inițiativa legislativă, care prevede majorarea esențială a plafoanelor de utilizare a numerarului în cadrul operațiunilor de procurare a bunurilor imobile și mijloace de transport efectuate între persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător.

Pe ordinea de zi a ședinței Executivului, anunțate pentru 18 martie curent, este inclusă examinarea respectivei inițiative, care propune intervenții în Legea nr. 34/2024¹ și în Legea nr. 308/2017².

Amintim, Legea nr. 34/2024 stabilește că, în cazul în care prețul bunului imobil/al mijlocului de transport indicat în contractul de vânzare-cumpărare depășește echivalentul a 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate (1, 61 mil. lei în anul 2026) – în cazul bunului imobil și, respectiv, echivalentul a 50 de salarii medii lunare pe economie prognozate (respectiv, 805 mii lei) – în cazul mijlocului de transport, plata urmează să fie efectuată prin transfer bancar, cu excepția sumei de până la 200000 lei, care poate fi achitată în numerar.

Autorii inițiativei propun majorarea sumelor indicate supra până la 300 salarii medii lunare pe economie prognozate (ceea ce ar constitui 4,83 mil. lei), precum și aplicare a măsurilor de precauție simplificată, fără solicitarea documentelor justificative privind proveniența mijloacelor băneşti în tranzacțiile efectuate între persoanele fizice cetățeni.

Avizul negativ al Guvernului este fortificat  prin următoarele argumente:

•  Legea nr. 34/2024 a fost pusă în aplicare în scopul diminuării riscurilor de comitere a încălcărilor cu utilizarea numerarului, sporirea transparenței și securității prin instituirea instrumentelor de monitorizare și combatere a evaziunii fiscale;
• majorarea plafoanelor de utilizare a numerarului riscă să diminueze eficiența mecanismelor de identificare a diferențelor semnificative dintre veniturile estimate și cele declarate (art. 226¹³ din Codul fiscal reglementează conceptul de „risc minim acceptat”, potrivit căruia diferențele de până la 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate sunt calificate drept nesemnificative din perspectiva controlului fiscal);
• se va reduce trasabilitatea și calitatea informațiilor financiare;
• tranzacțiile în numerar facilitează subdeclararea veniturilor, neplata impozitelor și pot crea premise favorabile extinderii economiei informale;
• cadrul legal existent deja permite aplicarea diferențiată și proporțională a măsurilor de precauție în funcție de riscurile identificate;
• entitățile raportoare aplică măsuri standard de precauție privind clienții atunci când există o suspiciune de spălare a banilor, independent de derogări, scutiri sau limite stabilite;
• fără acces la date privind sursa de proveniență a mijloacelor bănești, analiza de risc şi deciziile asumate de către entitățile raportoare poate genera riscuri de proporții pentru acestea, ținând cont de răspunderea pe care o poartă etc.

_________________________________________

¹ Legea nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative

² Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului