În lipsa unei definiții legale și clare a noțiunii de „primă locuință”, aprobarea scutirii de impozitul pe bunurile imobiliare pentru aceasta1 poate genera interpretări divergente privind caracterul cronologic al dobândirii locuinței, existența altor bunuri imobile în proprietatea persoanei fizice, precum și efectele dobândirii ulterioare a unui alt imobil asupra menținerii scutirii.
Guvernul nu va susține inițiativa legislativă, care prevede completarea art. 283 din Codul fiscal (reglementează scutirile de impozitul pe bunurile imobiliare) cu prevederea de aplicare a scutirii pentru prima locuință (care în majoritatea cazurilor în Republica Moldova este și unica, care nu are character commercial sau investițional).
Potrivit avizului executivului, care va fi examinat în cadrul ședinței din 25 martie, în nota de fundamentare a proiectului nu este inclusă nici analiza detaliată a impactului asupra veniturilor bugetare ale autorităților administrației publice locale, nici estimarea pierderilor de venit ce ar putea rezulta din instituirea noii scutiri fiscale. Totodată, lipsește și identificarea eventualelor surse compensatorii pentru acoperirea acestora.
De asemenea, Cabinetul de miniștri reiterează intenția de a susține, prin actele ce țin de politica fiscală și vamală pentru anul 2027, reintroducerea cotelor maxime la impozitul pe bunurile imobiliare (excluse din 1 ianuarie 2023 prin Legea nr. 356/2022), precum și transferarea către AAPL a competenței de a stabili categoriile de persoane fizice care pot beneficia de scutiri sau reduceri la plata respectivului impozit.
_________________________________
1 Potrivit inițiativei legislative, este vorba despre prima locuință aflată în proprietatea sau coproprietatea unei persoane fizice, utilizată exclusiv ca domiciliu principal al acesteia, cu o suprafață totală de până la 150 m² inclusiv, cu excepția încăperilor sau a părților din bunul imobiliar utilizate pentru desfășurarea activității de întreprinzător sau a activităților profesionale.