Stabilirea normelor şi procedurilor pentru aplicarea principiului recunoașterii reciproce a produselor care sunt comercializate în mod legal într-un stat membru al Uniunii Europene este scopul proiectului de lege, elaborarea căruia a fost anunțată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Autoritatea comunică că actul normativ va ține cont de restricțiile la import, export sau tranzit, justificate pe motive de morală, ordine și siguranță publică, de protecție a sănătății și a vieții persoanelor, animalelor și plantelor, precum și de protejare a unor bunuri de patrimoniu național cu valoare artistică, istorică sau arheologică sau de protecție a proprietății industriale și comerciale.

Pentru a beneficia de principiul recunoașterii reciproce, mărfurile trebuie să fie comercializate în mod legal în alt stat membru. Ar trebui să se clarifice faptul că, în ceea ce privește mărfurile care urmează să fie considerate ca fiind comercializate în mod legal în alt stat membru, este nevoie ca acestea să fie conforme cu normele relevante aplicabile în statul membru respectiv și să fie puse la dispoziția utilizatorilor finali în statul membru respectiv, prevede Regulamentul (UE) 2019/515, alinierea la cerințele căruia va fi asigurată prin proiectul de lege ce urmează a fi aprobată de Republica Moldova.

Potrivit Regulamentului prenotat, ar trebui să fie posibil ca producătorul, importatorul sau distribuitorul să întocmească o declarație privind comercializarea în mod legal a mărfurilor în scopul recunoașterii reciproce („declarația de recunoaștere reciprocă”). Producătorul este cel mai în măsură să furnizeze informațiile din declarația de recunoaștere reciprocă, întrucât producătorul cunoaște cel mai bine mărfurile și deține elementele de probă necesare pentru a verifica informațiile din declarația de recunoaștere reciprocă. Producătorul ar trebui să poată împuternici un reprezentant autorizat să întocmească astfel de declarații în numele producătorului și pe răspunderea producătorului.

Cu toate acestea, în cazul în care un operator economic este în măsură să furnizeze în declarație numai informațiile cu privire la legalitatea comercializării mărfurilor, ar trebui să fie posibil ca un alt operator economic să furnizeze informațiile conform cărora mărfurile sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali în statul membru în cauză, cu condiția ca respectivul operator economic să își asume responsabilitatea pentru informațiile pe care le-a furnizat în declarația de recunoaștere reciprocă și să fie capabil să furnizeze elementele de probă necesare pentru verificarea acestor informații.

Părțile interesate pot plasa aici propunerile și sugestiile ce vor contribui la asigurarea calității actului normativ, termenul-limită pentru prezentarea cărora expiră la 25 noiembrie.