Obligația de a furniza anual Serviciului Fiscal de Stat informații de natură financiară cu privire la conturile deținute de persoanele rezidente ale jurisdicțiilor care fac obiectul raportării este stabilită prin Legea nr.69/2023, aceasta stabilind și obligațiile instituțiilor financiare raportoare și ale titularilor de conturi, atribuțiile SFS și sancțiunile aplicate pentru încălcarea legii etc.

Tot acest act normativ indică necesitatea elaborării de către Ministerul Finanțelor, prin Regulamentul cu privire la schimbul automat de informații privind conturile financiare, a normelor de raportare și de precauție în conformitate cu Standardul comun de raportare. Documentul a fost aprobat prin Ordinul nr.102 al autorității care, fiind publicat în MO, a intrat în vigoare pe data de 17 noiembrie 2023.

Astfel, instituții raportoare sunt cele de custodie, instituțiile de depozit, entitățile de investiții și companiile de asigurări, determinate conform criteriilor prevăzute de capitolul II din Regulament. Structura informațiiei ce urmează a fi prezentată de raportori include soldul sau valoarea contului, dobânzi, dividende, venituri din anumite produse de asigurare, venituri din vânzări de active financiare și alte venituri ce vizează activele deținute în cont sau plățile efectuate cu privire la contul respectiv.

Informația prezentată de instituțiile financiare raportoare vizează conturile deținute de persoane fizice a căror rezidență fiscală se află în jurisdicții care fac obiectul raportării, dar și conturile deținute de entități cu rezidența fiscală în aceste jurisdicții, inclusiv entități nonfinanciare pasive, controlul asupra cărora este exercitat de persoane fizice rezidente în acele jurisdicții. Instituțiile financiare raportoare vor aplica normele de precauție în funcție de statutul titularului contului (conturile de persoană fizică și conturile de entitate) și de existența unor conturi la instituția financiară respectivă înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (conturile preexistente și cele noi), cea din urmă distincție având la bază faptul că este mai dificil și mai costisitor pentru instituțiile financiare să obțină informații de la titularii de conturi existente decât să solicite astfel de informații la deschiderea contului. În cazul conturilor preexistente ale persoanei fizice, normele de precauție se aplică în funcție de categoria conturilor – de valoare mică (soldul căruia sau valoare agregată nu depășește la data de17 noiembrie sau la data de 31 decembrie a fiecărui an ulterior echivalentul în lei a $1 mil.) sau de valoare mare (depășește $1 mil.).

Tipurile conturilor – obiect al raportării sunt prezentate în capitolul III al Regulamentului, iar modul de identificare și stabilire a subiecților – în capitolele IV-VIII, inclusiv norme suplimentare de precauție.

Cu excepția conturilor preexistente ale entităților, obligația de raportare a informațiilor la autoritatea fiscală se referă la toate conturile raportabile, indiferent de mărimea soldului conturilor sau valoarea acestora.

Instituțiile financiare raportoare vor transmite SFS informațiile care fac obiectul raportării anual până la data de 31 mai a anului calendaristic următor anului la care se referă informațiile.