Pulsul lunii februarie

Regulile fiscale ale anului 2018

 

De la 1 ianuarie, au intrat în vigoare amendamentele la Codul fiscal. Comentariile la amendamentele privind impozitul pe venit, TVA şi accizele sunt expuse în prezentul număr al revistei1.

 

Atragem atenţia cititorilor asupra majorării cotei impozitului (până la 4 %) pentru întreprinderile care aplică regimul de impozitare IVAO. A fost majorată, de asemenea, limita livrărilor până la care poate fi aplicat acest regim (de la 600 000 lei până la 1 200 000 lei). În anul 2018, dreptul de a alege între regimul IVAO şi regimul general stabilit de impozitare (art. 541 alin. (3) lit. a) din CF) se acordă doar agenţilor economici la care livrările scutite în anul 2017 au depăşit 50 % din livrările impozabile cu TVA. De ce ponderea este stabilită nu de la volumul total al livrărilor nu este clar, probabil, a fost admisă o inexactitate. În viitor, pentru întreprinderile care doresc să treacă la regimul general stabilit de impozitare ar fi rezonabilă evidenţa separată a veniturilor aferente livrărilor impozitate cu TVA şi celor scutite de TVA.

 

De menţionat că, potrivit Ordinului MF2, la efectuarea livrărilor prevăzute în art. 104 din CF, în coloana 10.6 „Cota TVA, %” din factura fiscală se va indica cifra „0”.

 

Discuţii aprinse a provocat modificarea prevederilor art. 108 alin. (7) din CF privind recunoaşterea datei primirii plăţii în avans drept dată a livrării. Dacă anterior prevederile respective erau aplicate doar în privinţa plăţilor de leasing, începând cu 01.01.2018, acestea se extind şi asupra contractelor de arendă, locaţiune şi uzufruct. Este obligat oare locatorul să elibereze factura fiscală la primirea avansului? Opiniile privind răspunsul la această întrebare sunt diferite. Din prevederile art. 117 alin. (1) al CF rezultă necesitatea eliberării facturii fiscale în momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art. 108 din CF. În acelaşi timp, art. 1171 alin. (9) din CF, care anterior interzicea eliberarea facturii fiscale la primirea avansului în toate cazurile, cu excepţia celor enumerate în acesta, actualmente stabileşte trei cazuri de eliberare a facturilor fiscale aferente avansurilor şi nu conţine prevederi despre faptul că în celelalte cazuri de primire a plăţilor în avans facturile fiscale nu se eliberează. În situaţia în care lipseşte claritatea privind această întrebare, locatorii nu exclud aplicarea faţă de ei a amenzilor pentru eliberarea cu întârziere a facturii fiscale, pot apărea conflicte între locatori şi locatarii care doresc să deducă TVA în baza facturii fiscale aferente plăţii în avans.

 

O altă întrebare a apărut în legătură cu necesitatea ajustării TVA în momentul utilizării mărfurilor în calitate de materie primă, materiale sau mijloace fixe (art. 102 alin. (6) şi alin. (7) din CF). În practică, adesea, se modifică destinaţia mărfurilor care nu au şi nici nu vor obţine statutul de materie primă, material sau mijloc fix. Conform noilor prevederi, TVA se ajustează în momentul în care modificarea ulterioară a destinaţiei mărfurilor este imposibilă. Ar fi logic să se recunoască că, în cazul vânzării, de asemenea, poate fi modificată destinaţia mărfurilor şi poate fi ajustată TVA în momentul livrării acestora.

 

Sperăm că dificultăţile cu care se confruntă contribuabilii vor fi eliminate în cel mai scurt timp.

 

A fost precizată prevederea Codului fiscal referitor la achitarea taxei pentru amenajarea teritoriului pentru fondatori. De acum înainte, această taxă va fi achitată doar de către întreprinderile individuale (ÎI) şi gospodăriile ţărăneşti (GŢ), cu excepţia fondatorilor-pensionari ai GŢ. În afară de aceasta, GŢ achită taxa şi pentru fiecare membru al gospodăriei. Acum GŢ vor calcula de sine stătător impozitul pentru toate tipurile de bunuri imobiliare.

 

Aspecte noi la completarea Declaraţiei privind TVA

 

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 09.02.2018 a fost publicată varianta modificată a Modului de completare a Declaraţiei privind TVA3, care se aplică deja la întocmirea dării de seamă pentru luna ianuarie 2018. Însăşi darea de seamă, de asemenea, a suferit modificări, dar numai în partea ce ţine de redenumirea unor boxe conform noii terminologii aplicate în Codul fiscal. Cât priveşte modul de completare a acesteia, aici au fost operate modificări semnificative, care sunt comentate în prezentul număr al revistei4.

 

Noile rapoarte anuale privind impozitul pe venit

 

Au survenit unele modificări în modul de prezentare a declaraţiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2017: Ministerul Finanţelor a aprobat formularul nou al Declaraţiei VEN 125, iar organizaţiile necomerciale nu vor mai completa Declaraţia VEN 12. Pentru acestea a fost elaborat un formular tipizat special al Declaraţiei (forma ONG 17)6. De asemenea, este prevăzută Declaraţia separată pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei (forma DAJ 17)7, care nu se răsfrânge asupra birourilor de avocaţi. Modul de întocmire a declaraţiilor VEN 12 şi ONG 17 este explicat în prezentul număr al revistei8.

 

La completarea Declaraţiei VEN 12 pentru anul 2017, se va atrage atenţia asupra necesităţii casării licenţelor deţinute pentru activităţile care deja nu se supun licenţierii. Valoarea neamortizată a unor astfel de licenţe se atribuie la cheltuieli şi se acceptă spre deducere9.

 

IPC 18 – expiră perioada de prezentare, dar mai sunt neclarităţi

 

Pe pagina web de declarare electronică noua Dare de seamă IPC 18 a fost plasată la finele lunii ianuarie, dar continuă să apară multiple întrebări vizând completarea ei, inclusiv a tabelului 3 în partea ce ţine de contribuţiile de ASSO10. Aceasta se explică prin faptul că în Instrucţiunea privind completarea Dării de seamă nu sunt luate în consideraţie multe situaţii ce apar în practică. Răspunsurile la unele întrebări pot fi găsite în Ordinul SFS nr. 74/201811.

 

Trebuie oare prezentată Darea de seamă IPC 18 „cu zero” de către subiecţii care nu au salarii calculate şi reţineri ale impozitului pe venit? Dat fiind faptul că în Instrucţiunea actuală nu găsim răspuns la această întrebare (spre deosebire de Instrucţiunea cu privire la modul de completare a precedentei Dări de seamă IRV 14), se consideră că dările de seamă „cu zero” trebuie prezentate. Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de ordin12 care va simplifica raportarea doar pentru unii subiecţi care nu au angajaţi: ÎI, persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi activitate independentă în comerţul cu amănuntul. Acestea vor prezenta o singură dare de seamă pe an. Totodată, rămân unele întrebări: Cum urmează să procedeze SRL care nu au angajaţi (trebuie oare acestea să prezinte 12 rapoarte „cu zero” pe an)? Ce dări de seamă trebuie să prezinte ÎI care nu au avut angajaţi la începutul anului, iar ulterior au făcut angajări? Alte modificări propuse în proiect – la completarea tabelului 3 se va exclude aşa-numita metodă a reflectării „cu trei rânduri”, precum şi menţiunea privind plafonul de cinci salarii pentru calcularea contribuţiilor de ASSO, deoarece un astfel de plafon lipseşte în legislaţie.

 

Taxele ecologice – puţin mai clare

 

La 30 decembrie 2017, au fost publicate modificările la Legea privind plata pentru poluarea mediului nr. 1540/199813. Noua dare de seamă privind plata pentru emisii/deversări de poluanţi va fi prezentată o dată pe an şi va fi elaborată de Ministerul Agriculturii. În legătură cu aceasta, Instrucţiunea privind completarea Dării de seamă EMPOLDEP 17 a fost ajustată – ea se va prezentă doar pentru perioadele fiscale ale anului 2017.

 

Într-o anumită măsură s-au clarificat regulile de achitare a taxei pentru mărfurile/ ambalajul care poluează mediul14. Se impozitează doar ambalajul primar în care se conţine nemijlocit produsul. Cotele taxei au fost stabilite nu doar în raport cu volumul, ci şi în raport cu greutatea, fiind diferenţiate. Plătitorii taxei, care în anul 2017 nu au prezentat Darea de seamă POLMED 17, au posibilitatea să o prezinte până la 25 februarie 2018, fără riscul de a fi sancţionaţi. În acest caz, trebuie utilizate cotele taxelor ecologice în vigoare până la 30 decembrie 201715.

 

Plăţile trezoreriale: conturi vechi, dar oportunităţi noi

 

Datele de identificare pentru transferul la buget a plăţilor privind impozitele şi taxele în anul 2018 au rămas neschimbate. Totodată, a apărut posibilitatea de a plăti impozitele cu ajutorul sistemului „Contul unic”, care poate fi accesat pe pagina web a raportării electronice în compartimentul „Contul curent al contribuabilului”. Acest sistem este avantajos, deoarece în urma creării notei de plată, care conţine câteva impozite, va fi emis un singur ordin de plată bancar. În acest caz, numărul notei de plată şi numărul ordinului de plată, în mod obligatoriu, trebuie să coincidă. Plata unică, la încasarea în sistemul trezorerial, se va repartiza pe diverse impozite conform notei de plată. Contabilul, la rândul său, în baza acesteia, va repartiza în evidenţă suma achitată. Sistemul „Contul unic” este comod de folosit pentru achitarea restanţelor, deoarece în acest caz nota de plată se generează în mod automat.

 

Primul parc IT a fost creat

 

De la începutul anului 2018, în ţară funcţionează primul parc IT. Rezidenţii acestuia, după cum se ştie, beneficiază de reguli simplificate speciale în domeniul impozitării şi raportării. Crearea parcurilor IT deschide pentru rezidenţii acestora noi oportunităţi, dar pot apărea consecinţe ambigue pentru angajaţi. În vederea evaluării unor astfel de consecinţe este necesară o analiză comparativă a rezultatelor activităţii în cadrul parcurilor IT şi în afara acestora16.

 

Inspectoratul muncii va verifica indemnizaţiile

 

Începând cu anul 2018, controlul asupra corectitudinii stabilirii, calculării şi plăţii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru îngrijirea copilului bolnav şi pentru carantină va fi exercitat de către Inspectoratul de Stat al Muncii. Litigiile legate de prestaţiile de asigurări sociale vor fi soluţionate de către Inspectoratul de Stat al Muncii sau CNAS (anterior – doar de către CNAS)17.

 
 


1 Vezi p. 9, 15.

 

2 Ordinul MF nr. 39/2018 (МО nr. 48–57/16.02.2018).

 

3 Ordinul SFS nr. 44/2018 (МО nr. 40–47/09.02.2018).

 

4 Vezi p. 15.

 

5 Ordinul MF nr. 153/2017 (МО nr. 451–463/29.12.2017).

 

6 Ordinul MF nr. 08/2018 (МО nr. 27–32/26.01.2018).

 

7 Ordinul MF nr. 09/2018 (МО nr. 27–32/26.01.2018).

 

8 Vezi p. 21, 73.

 

9 Răspunsul 29.1.3.5.21 din BGPF.

 

10 Vezi p. 64.

 

11 http://www.fisc.md/ShowQuestionsInOrder.aspx?order=93faba4c-722c-458b-8fd3-f6d506ff16a1

 

12 http://www.particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=4954

 

13 Legea nr. 313/2017 (МО nr. 471–472/30.12.2017).

 

14 Vezi p. 41.

 

15 http://www.fisc.md/article.aspx?id=8956

 

16 Vezi p. 49.

 

17Legea nr. 295/2017 (МО nr. 7–17/12.01.2018).