Pulsul lunii aprilie

Aspecte noi privind completarea Dării de seamă IPC 18

 

În Instrucţiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC 18 a fost corectată eroarea din anexa la tabelul nr. 1 „Informaţia privind repartizarea impozitului pe venit calculat din salarii pe subdiviziuni”. Actualmente, în col. 3 din anexă se indică codul localităţii în care este amplasată subdiviziunea (codul unic de identificare), şi nu codul localităţii sediului central al contribuabilului. Totodată, din prezenta instrucţiune au fost excluse prevederile referitoare la limita anuală a contribuţiilor individuale de ASSO, întrucât o astfel de limită nu este stabilită prin legislaţie. S-au modificat, de asemenea, cerinţele privind completarea totalurilor în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 181.

 

Сotele taxelor locale pe pagina web a SFS

 

După cum se ştie, cotele taxelor locale se aprobă de către organele administraţiei publice locale. Până nu demult, contabilii întreprinderilor care dispun de subdiviziuni în diferite localităţi se confruntau cu anumite dificultăţi legate de clarificarea mărimii taxelor locale. Actualmente, deciziile organelor administraţiei publice locale privind aprobarea cotelor taxelor locale pentru fiecare localitate sunt plasate pe pagina web a SFS2. Deşi, la moment, baza de date nu cuprinde deciziile tuturor primăriilor, sperăm că aceasta va fi completată.

 

Taxa pentru amenajarea teritoriului în anul 2018

 

În anul 2018, în baza impozabilă a taxei pentru amenajarea teritoriului nu se includ fondatorii întreprinderilor în cazul în care ei activează în cadrul întreprinderilor fondate, dar nu se includ în numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor (cumularzii sau administratorii în baza contractelor de mandat). În mod obligatoriu, taxa se achită doar pentru fondatorii întreprinderilor individuale, fondatorii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi membrii acestora, precum şi pentru persoanele abilitate prin lege pentru desfăşurarea activităţii profesionale în sectorul justiţiei3.

 

Tichetele de masă: aspecte noi

 

Au fost concretizate unele noţiuni utilizate în Legea cu privire la tichetele de masă4. Astfel, pot vinde produse alimentare şi/sau presta servicii de alimentaţie publică în baza tichetelor nu doar persoanele juridice, ci şi persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător.

 

În numărul total de ore lucrate, luate în calcul la determinarea numărului de tichete eliberate salariatului, nu se include perioada în care acesta s-a aflat în deplasare în interes de serviciu şi a primit diurnă.

 

Este reglementată acordarea tichetelor de masă salariaţilor care prestează munca în schimburi, pentru care numărul total al tichetelor de masă pe suport de hârtie sau valoarea totală a tichetelor de masă pe suport electronic se determină pornind de la numărul orelor lucrate pe parcursul lunii precedente.

 

Noua dare de seamă anuală privind contribuţiile de ASSO

 

Este vorba despre formularul tipizat CAS 18-AN „Darea de seamă privind calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi evidenţa nominală a asiguraţilor în sistemul public de asigurări sociale”5. Acesta se va prezenta o dată pe an (până la 15 ianuarie a anului următor celui de gestiune) de către întreprinzătorii individuali, avocaţi, notari, executorii judecătoreşti, administratorii autorizaţi şi persoanele fizice ce desfăşoară activitate independentă în domeniul comerţului cu amănuntul, care pe parcursul anului bugetar nu au avut persoane angajate. Darea de seamă CAS 18-AN, de fapt, va substitui Declaraţia BASS-AN prezentată de către categoriile nominalizate de plătitori ai contribuţiilor de ASSO până la implementarea Dării de seamă IPC 18. Dar dreptul de prezentare a Declaraţiei BASS-AN îl aveau şi alte categorii de plătitori care pe parcursul anului nu angajau salariaţi. Astfel, dacă anterior SRL care nu aveau salariaţi puteau prezenta dările de seamă privind contribuţiile de ASSO o dată pe an, începând cu anul 2018, acestea sunt obligate să prezinte lunar dările de seamă IPC 18 „cu zero”6.

 

Aspecte noi privind completarea Declaraţiei UNIF 14

 

Până acum, Darea de seamă fiscală unificată (Declaraţia) (forma UNIF 14), prezentată anual de către întreprinderile individuale (ÎI) şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) (GŢ), includea obligaţiile aferente tuturor impozitelor, taxelor şi plăţilor obligatorii.

 

În legătură cu faptul că, începând cu anul 2018, ÎI şi GŢ declară impozitul pe venit reţinut la sursa de plată şi contribuţiile de AOAM prin intermediul Dării de seamă IPC 18, din formularul tipizat UNIF 14 au fost excluse tabelul nr. 2 „Informaţia privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta” împreună cu anexa şi tabelul nr. 5 „Informaţia privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală”7.

 

Referitor la modificările operate în modul de completare a Dării de seamă UNIF 14, menţionăm că, de acum înainte, indicatorul cu codul 03030 din Nota la rândul 030 al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit va reflecta şi cheltuielile în folosul persoanelor fizice ce desfăşoară activităţi independente, şi nu doar cheltuielile aferente titularilor patentelor de întreprinzător.

 

Criterii noi pentru efectuarea auditului obligatoriu la ÎS/ÎM

 

De la 1 ianuarie 2019, auditul va deveni obligatoriu pentru situaţiile financiare anuale ale întreprinderilor de stat/municipale8 care fac parte din categoria entităţilor mijlocii, a entităţilor mari sau a entităţilor de interes public conform criteriilor stabilite în art. 4 din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017, care va intra în vigoare de la aceeaşi dată.

 

Auditul situaţiilor financiare pentru anul 2018 va fi obligatoriu pentru întreprinderile de stat/municipale care, la 31 decembrie 2017, au depăşit limitele a două dintre următoarele criterii: totalul activelor – 63 600 000 de lei, veniturile din vânzări – 127 200 000 de lei, numărul mediu al salariaţilor în perioada de gestiune – 50.

 

Se înăspreşte responsabilitatea pentru spălarea banilor

 

Noua Lege cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului9 obligă persoanele fizice şi juridice care comercializează mărfuri să informeze Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor despre tranzacţiile în sumă nu mai mică de 200 000 lei sau în sumă echivalentă în valută străină în cazul efectuării plăţilor în numerar. Cerinţa privind urmărirea tranzacţiei efectuate cu o persoană fizică concretă, dacă aceasta se realizează prin câteva operaţiuni interdependente, poate afecta un cerc larg de întreprinderi de comerţ. Conform art. 9 din legea nominalizată, entităţile sunt obligate să păstreze, o perioadă de 5 ani după încetarea relaţiilor de afaceri, toate datele despre tranzacţiile care cad sub incidenţa legii, inclusiv copiile documentelor de identificare, arhiva conturilor şi documentelor primare, corespondenţa de afaceri etc.

 

Sancţiunile pentru neasigurarea măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor sunt prevăzute în art. 35 din Legea nr. 308/2017, dar mărimea exactă şi modul de aplicare a acestora vor fi reglementate printr-o lege aparte care încă nu este adoptată.

 


1 Ordinul MF nr. 71/2018 (MO nr. 108–112/30.03.2018).

 

2 http://www.fisc.md/DeciziiCoteImpozitView.aspx

 

3 Vezi p. 25.

 

4 Legea nr. 27/2018 (MO nr. 105–107/27.03.2018).

 

5 Ordinul MF nr. 71/2018 (MO nr. 108112/30.03.2018).

 

6 Vezi răspunsul 29.1.6.46 din BGPF.

 

7 Ordinul SFS nr. 161/2018 (MO nr. 108112/30.03.2018).

 

8 Legea nr. 39/2018 (MO nr. 113–120/06.04.2018).

 

9 Legea nr. 308/2017 (MO nr. 56–66/23.02.2018).