Dificultăţi la completarea Declaraţiei privind TVA
Noile reguli de completare a Declaraţiei privind TVA1 creează contabililor mari probleme la reflectarea ajustărilor TVA aferente livrărilor şi procurărilor, deoarece implică modificarea programelor informatice şi schimbarea metodelor de lucru, majorează probabilitatea comiterii erorilor şi aplicării sancţiunilor. Astfel, returul de mărfuri de la client sau acordarea reducerilor clientului urmează a fi reflectate în boxa 9, iar returul de mărfuri către furnizor sau reducerea obţinută de la acesta – în boxa 16. Ajustarea TVA cu aplicarea proratei lunare, de asemenea, se va reflecta în boxa 16.
Considerăm că noile reguli complică nejustificat atît completarea Declaraţiei privind TVA, cît şi administrarea fiscală, deoarece boxele 9 şi 16 conţin şi alte informaţii (ajustările erorilor, decontarea creanţelor compromise etc.). De aceea este oportun a reveni la modul anterior de reflectare în declaraţie a ajustărilor TVA, care nu sînt legate de erorile depistate.
Simplificări la emiterea facturii fiscale
Ministerul Finanţelor preconizează în scurt timp să opereze modificări în Ordinul nr. 118/20172. Acestea vizează, în particular, modul de completare a unor coloane ale facturii fiscale în cazul operaţiunilor care nu se consideră livrări (transportarea activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de vedere teritorial, precum şi în afara entităţii, fără transmiterea dreptului de proprietate; transmiterea activelor în leasing, arendă, locaţiune; refacturarea cheltuielilor compensate, în conformitate cu prevederile art. 1171 alin. (10) din Codul fiscal). Astfel, la completarea coloanei 10.1 tipul operaţiunii se va indica după caz. De asemenea, după caz, vor fi completate coloanele 10.6–10.7 în care se reflectă cota şi suma TVA. În Instrucţiune se va preciza expres că în facturile fiscale pentru refacturare în rîndul 7 nu se face menţiunea „Non livrare”, iar în coloana 10.1 se va indica tipul operaţiunii – refacturarea cheltuielilor compensate în conformitate cu art. 1171 alin. (10) din CF. Aceste ajustări sînt benefice şi necesare pentru înlăturarea unor incertitudini apărute în legătură cu implementarea noii facturi fiscale.
Facturi fiscale pentru livrări gratuite
În una din ultimele actualizări ale BGPF3, SFS oferă recomandări privind completarea facturilor fiscale pentru livrările gratuite. În acest context, livrările efectuate în scopuri filantropice/de sponsorizare sînt examinate separat de livrările cu titlu gratuit, impozitate cu TVA. Livrările în scopuri filantropice/de sponsorizare nu reprezintă obiect al impozitării cu TVA în baza art. 95 alin. (1) lit. а) din CF şi, ca urmare, coloanele 10.6 „Cota TVA, %” şi 10.7 „Suma totală a TVA, lei” ale facturii fiscale nu se completează. În cazul livrărilor cu titlu gratuit, impozitate cu TVA (nu în scopuri filantropice/de sponsorizare), în coloana 10.1 „Denumirea mărfurilor…” se va indica ,,Cu titlu gratuit”. În ambele cazuri, factura fiscală nu va conţine menţiunea ,,Non livrare”.
Codul fiscal 2018 – fără TVA la cota zero
Proiectul de amendamente la Codul fiscal a fost examinat în Parlament şi adoptat în prima lectură4. Unii contabili sînt îngrijoraţi de excluderea cotei zero a TVA. Explicaţia este destul de simplă: livrările la cota zero vor fi redenumite în „livrări scutite de TVA cu drept de deducere”. Noţiunea „deducere” va înlocui noţiunea „trecere în cont”. Livrările care actualmente se numesc scutite de TVA vor fi redenumite în „livrări scutite de TVA fără drept de deducere”. Cu alte cuvinte, modificările vizează mai mult terminologia, deşi ele vor avea unele consecinţe pentru cei care aplică prorata: în calculul acesteia nu vor fi luate în consideraţie livrările indicate în art. 104 din CF.
Este de menţionat că nu va fi necesară restabilirea TVA aferentă deşeurilor şi perisabilităţii naturale, ale căror limite lunare vor fi stabilite de conducător. În proiect este indicat că în baza facturii fiscale pentru procurare, primită cu întîrziere, TVA se va deduce (se va trece în cont) în luna primirii facturii şi tot în acea perioadă TVA se va declara. Se preconizează restituirea TVA producătorilor de lapte autohtoni. Ce-i drept, mărimea restituirii se va calcula altfel atît pentru ei, cît şi pentru beneficiarii anteriori ai restituirii – producătorii de produse de panificaţie şi lactate.
Toate actele permisive într-o singură Lege
Au fost operate modificări şi în sistemul permisiv de reglementare a activităţii de întreprinzător5. Astfel, a fost abrogată Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător nr. 451/2001, iar normele legate de licenţiere au fost transferate în Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr. 160/2011. Concentrarea tuturor actelor permisive (licenţe, autorizaţii şi certificate) într-o singură Lege este salutabilă – acestea pot fi găsite mai uşor. Totodată, a fost redusă esenţial lista activităţilor supuse licenţierii6.
A fost modificată şi procedura de aplicare a principiului „aprobării tacite”, care acordă posibilitatea de a efectua o activitate supusă autorizării sau licenţierii, dacă organul competent nu a eliberat documentul respectiv, dar nici nu a refuzat de a-l elibera în termenul stabilit. În acest context, întreprinzătorul trebuie să informeze în scris Inspectoratul General al Poliţiei despre faptul că nu a primit răspuns la cererea de eliberare a actului permisiv.
Totodată, pe cale legislativă s-a stabilit că dubiile care apar la aplicarea legislaţiei în procesul iniţierii, desfăşurării şi lichidării activităţii se vor interpreta în favoarea întreprinzătorului7. După cum se ştie, pînă acum un astfel de principiu exista doar în legislaţia fiscală.
Privind noutăţile în comerţ8
O noutate bună este anularea sancţiunilor aplicate anterior unităţilor de comerţ pentru utilizarea mijloacelor de măsurare fără verificarea metrologică, pentru încălcarea regulilor de comerţ prin consignaţie, pentru neindicarea termenelor de garanţie la vînzarea mărfurilor de folosinţă îndelungată.
Modificările afectează unele întreprinderi care pînă în prezent erau obligate să deţină autorizaţia sanitară de funcţionare pentru unităţile de comerţ. Este vorba despre întreprinderile care se ocupă cu reparaţia automobilelor, comerţul cu combustibil şi producţia chimică. De acum înainte, pentru acestea autorizaţia sanitară nu este necesară. Respectiv, activitatea noilor unităţi de comerţ poate fi iniţiată imediat după depunerea notificării, şi nu după 15 zile.
A fost instituită, de asemenea, obligaţia primăriilor de a informa organul de supraveghere a măsurilor contra incendiilor despre deschiderea noilor unităţi de comerţ. Altfel spus, organului respectiv îi va fi oferită toată informaţia din notificările depuse de întreprinderi cu privire la iniţierea activităţii comerciale.
Controalele în domeniul muncii – aspecte noi
La finele lunii octombrie, au fost operate modificări semnificative într-un şir de legi care reglementează activitatea de întreprinzător9, inclusiv controalele în domeniul muncii. Astfel, s-a stabilit că controlul asupra respectării legislaţiei muncii va fi efectuat şi în continuare de către Inspectoratul de Stat al Muncii, iar controlul în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă – de către alte autorităţi (circa zece), denumite „competente”. Care instituţie competentă va verifica o întreprindere sau alta va depinde de genul principal de activitate al acesteia.
Au fost modificate şi condiţiile de sancţionare pentru încălcarea legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Astfel, Codul contravenţional a fost completat cu un articol special 553 care include lista concretă a unor astfel de încălcări10.
De asemenea, au fost modificate sancţiunile pentru încălcarea legislaţiei muncii11. Este important de reţinut că de acum înainte amenzile se vor aplica nu pur şi simplu pentru „încălcarea legislaţiei muncii”, cum a fost pînă nu demult, ci pentru încălcările concrete: pentru depăşirea duratei normale a timpului de muncă, pentru atragerea la muncă a angajaţilor în zilele de odihnă şi de sărbătoare fără acordul în scris al acestora, pentru refuzul de a acorda angajaţilor concediul anual de odihnă etc. Dat fiind acest fapt, întreprinderile urmează să revizuiască documentele interne pentru a stabili dacă în tabelele de pontaj sînt indicate orele de muncă în zilele de odihnă şi de sărbătoare, dacă există acordul în scris al angajaţilor, dacă toţi angajaţii au beneficiat de concediul anual, dacă nu a fost depăşită durata normală a timpului de muncă (40 de ore pe săptămînă).
BGPF expusă laconic
În ultimul timp, a crescut considerabil numărul răspunsurilor Serviciului Fiscal de Stat, plasate în BGPF – a fost extinsă lista compartimentelor, apar operativ răspunsuri ce ţin de modificările recente în legislaţie. Dat fiind faptul că este dificil pentru un contabil să urmărească toate modificările, ţinînd cont de actualizarea frecventă a BGPF, în fiecare număr al revistei (în numărul curent – la p. 103) vom prezenta o sinteză a actualizărilor, cu expunerea succintă a esenţei răspunsului.
1 Ordinul SFS nr. 351/2017 (MO nr. 356–359/06.10.2017).
2 http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=4704
3 Ordinul SFS nr. 454/2017.
4 http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3938/language/en-US/Default.aspx
5 Legea nr. 185/2017 (МО nr. 371–382/2017).
6 Vezi p. 54.
7 Articolul 5 din Legea nr. 235/2006 a fost completat cu alin. (3).
8 Legea nr. 185/2017 (МО nr. 371–382/2017).
9 Vezi p. 112.
10 Vezi p. 119.
11 Vezi p. 118.