În ultimele săptămîni, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova au fost publicate din abundenţă reglementări noi privind antreprenoriatul, una dintre care ţine de anularea utilizării obligatorii a ştampilei. Această modificare a fost efectuată în Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi şi în alte 40 de legi care prescriau utilizarea ştampilei, inclusiv în CF şi Legea contabilităţii. Deja nu mai este obligatorie aplicarea ştampilei pe facturile fiscale şi alte documente primare, va fi suficientă doar semnătura persoanei împuternicite. Totodată, entităţile îşi păstrează dreptul de a utiliza benevol ştampila şi în continuare. Aceste modificări se răsfrîng asupra tuturor entităţilor, inclusiv întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni, precum şi asupra organizaţiilor obşteşti.
Businessmanii au reacţionat la această noutate destul de rezervat: ei nu consideră că ştampila este o povară pentru ei, dar anularea acesteia poate spori riscurile relaţiilor contractuale şi cauza cheltuieli la eliberarea extrasului din Registrul de Stat.
A fost publicată noua Lege cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii care va intra în vigoare abia în luna decembrie a anului curent. Această lege, în comparaţie cu cea precedentă, va acorda mai multe drepturi şi oportunităţi entităţilor mici şi mijlocii (cu numărul mediu anual de salariaţi pînă la 250). În primii 3 ani, în cadrul controalelor de stat efectuate la întreprinderile mici şi mijlocii nou-create nu se vor stabili sancţiuni, acestea avînd doar un caracter consultativ. Controlul fiscal va putea fi iniţiat nu mai des decît o singură dată la trei ani. Entităţile vor putea beneficia de garanţiile statului la obţinerea creditului bancar, în cazul în care gajul de care dispun nu va fi suficient. Noi posibilităţi vor fi acordate întreprinderilor-debutante – societăţilor cu răspundere limitată cu numărul de personal de cel mult 9 oameni, cu cel mult 5 fondatori în vîrstă de la 18 la 35 de ani, care pentru prima dată au creat o SRL. În primii trei ani din data fondării, debutanţii vor fi scutiţi de plăţile aferente deschiderii întreprinderii, vor putea beneficia de instruire gratuită şi consultaţii la ODIMM (Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii*), precum şi de alte facilităţi. Entităţile vor fi lipsite de oportunităţi şi facilităţi, dacă în cazul controlului de stat vor fi depistate încălcări repetate ale legislaţiei.
Mai mulţi ani în urmă a fost adoptată Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi ce obligă toate entităţile care au 20 de angajaţi şi mai mult să rezerve locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi (cel puţin un loc din 20), să ţină o evidenţă separată a adresărilor acestor persoane privind angajarea, precum şi să informeze în termene restrînse Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă despre locurile de muncă disponibile pentru persoanele cu dizabilităţi. Legea a prevăzut, de asemenea, responsabilitatea angajatorilor pentru neîndeplinirea acestor obligaţii, însă pedeapsa nu a fost stabilită. Actualmente, pedeapsa este inclusă în Codul contravenţional (articolul 561), care are proporţii semnificative – de la 300 la 500 u.c., în funcţie de încălcarea concretă, care va fi stabilită de Inspectoratul de Stat al Muncii. Acest aspect creează noi probleme antreprenorilor, deşi, în general, misiunea primordială de a avea grijă de cetăţenii cu dizabilităţi o are statul. Businessul, de asemenea, poate fi atras în aceste activităţi, dar nu prin sancţionări, ci sub formă de stimulente. Vă atragem atenţia asupra faptului că, începînd cu data de 09.09.2016, necomunicarea agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă a informaţiei privind locurile de muncă rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi, precum şi privind angajările persoanelor cu dizabilităţi la aceste locuri, în termenul stabilit (respectiv, 5 şi 3 zile), se sancţionează cu amendă de la 300 la 350 u.c.
Modificările operate în CF în luna august vizează desemnarea procentuală care reprezintă dreptul contribuabilului de a transfera 2 % din obligaţia sa privind impozitul pe venit nu în favoarea statului, ci asociaţiilor obşteşti şi cultelor religioase. Această normă a existat şi anterior, dar nu funcţiona din cauza lipsei reglementării normative. Regulamentul respectiv, probabil, va fi aprobat pînă la finele anului curent, deoarece deja în anul 2017 contribuabilii vor putea aplica desemnarea procentuală aferentă venitului din anul 2016. Modificarea favorabilă a acestei norme constă în anularea dreptului angajaţilor de a cere de la angajator să transfere 2 % din suma impozitului pe venit reţinut din salariu. Totodată, specialiştii în domeniu se întreabă: Ce se va întîmpla cu desemnarea procentuală, dacă în cadrul controlului suma impozitului pe venit va fi recalculată? Ce ţine de beneficiarii acestor 2% este de menţionat că pentru ei sînt stabilite cerinţe dure privind utilizarea acestor resurse. În afară de aceasta, nu oricare din asociaţiile obşteşti sau cultele religioase vor avea dreptul de a primi desemnarea procentuală, ci doar cele selectate de Guvern, lista cărora va fi publicată pe pagina web a Ministerului Justiţiei anual, pînă la 31 decembrie.
Modificările introduse în normele Codului muncii, care reglementează angajarea şi concedierea angajaţilor şi vor intra în vigoare în luna noiembrie a anului curent, nu se referă la întreprinderile din sectorul real, ci doar la instituţiile publice. Funcţionarii vor fi obligaţi să depună la angajare o declaraţie prin care vor confirma că la locurile de muncă precedente ei au respectat regulile integrităţii instituţionale, mai simplu vorbind, nu au admis fapte de corupţie. Pentru manifestările de corupţie funcţionarii vor putea fi concediaţi conform art. 86 lit. k1) din CM deja din data de 12.11.2016.
La finele lunii septembrie, expiră termenul moratoriului asupra controlului de stat. Vă reamintim că la 01.07.2016 termenul moratoriului a fost prelungit pentru o perioadă de 3 luni.
Proiectul CF pentru anul 2017 a provocat valuri de indignare în rîndurile contabililor privind propunerea de a schimba destinaţia RGEFF. Conform proiectului, în RGEFF se prevede înregistrarea tuturor facturilor fiscale primite, indiferent de suma indicată în acestea, pînă la data de 10 a lunii următoare. Depăşirea termenului va avea drept consecinţă lipsa dreptului de trecere în cont a TVA şi aplicarea amenzii de 3 600 lei pentru fiecare factură fiscală. Specialiştii afirmă că această normă va complica extrem de mult activitatea serviciului contabil şi, inevitabil, va duce la încălcarea drepturilor în muncă ale contabililor – ziua de lucru de opt ore, durata stabilită a timpului de odihnă, concedii anuale şi medicale. Antreprenorii sînt îngrijoraţi de faptul că nu toate facturile fiscale pentru servicii, mai ales, cele comunale, vor parveni pînă la data de 10 a lunii următoare. Mai mult ca atît, întreprinderile comunale care stabilesc volumul livrării conform datelor echipamentelor de evidenţă nu au posibilitate din motive obiective să elibereze facturile fiscale pentru luna livrării mai devreme de prima decadă a lunii următoare.
În afară de aceasta, dacă contribuabilul întîrzie cu înregistrarea facturii fiscale pentru bunurile sau serviciile procurate, el îşi majorează obligaţiile privind TVA, deşi a achitat (sau va achita) TVA furnizorului său. Lipsirea acestuia de dreptul de trecere în cont a TVA şi, cu atît mai mult, sancţionarea pentru majorarea (nu micşorarea!) obligaţiilor privind TVA sînt echivalente cu transformarea administrării fiscale într-un proces lipsit de logică şi echitate, în urma căruia din ţară pot pleca antreprenorii care încearcă să mai activeze aici.
Aceste şi alte momente au fost invocate în petiţia colectivă on-line de pe http://forum.contabilitate.md/announcement.php?f=1&a=127, care, la data expedierii revistei la tipografie, a fost semnată de circă 200 de persoane. Sperăm că obiecţiile propuse vor fi luate în consideraţie de către legiuitor.