Ministerul Finanţelor a elaborat proiectul unui act normativ1, conform căruia factura va fi înlocuită cu factura fiscală. Pentru contribuabili, în principiu, această modificare este benefică, deoarece se reduce nomenclatorul formularelor cu regim special. Însă apar întrebări – de exemplu, cum se vor deosebi de alte livrări unele livrări pentru care în prezent se eliberează factura (în cazul leasingului financiar, returnării mărfurilor etc.)? Ar fi bine ca formularul facturii fiscale să permită alegerea tipului livrării: transportarea activelor, transmiterea activelor în folosinţă, pentru păstrare, prelucrare etc. Mai mult ca atît, nu este suficient să fie modificat doar actul normativ, aprobat de Guvern, este necesar, de asemenea, să se introducă modificări şi în Codul fiscal, şi anume: în art. 103 alin. (1) pct. 29), art. 1171 alin. (11) etc. care prevăd utilizarea facturii.
În sfîrşit, s-a rezolvat o întrebare care îi frămîntă pe contribuabili: utilizarea hîrtiei pentru imprimarea facturilor fiscale. Nu demult contribuabililor li s-a acordat dreptul de a imprima facturi fiscale, avînd seria şi diapazonul de numere, însă nu era clar dacă putea fi folosită hîrtia simplă fără semne de protecţie. Pe de o parte, contribuabililor li s-a permis să stabilească de sine stătător gradul de protecţie al hîrtiei, iar, pe de altă parte, în răspunsurile oficiale2 se conţinea cerinţa ca hîrtia să aibă minimum un semn de protecţie. În prezent, instrucţiunea privind completarea facturii fiscale3 prevede existenţa unui semn de protecţie, aprobat printr-un ordin intern, care să fie incorporat în structura hîrtiei (de exemplu, filigranul) sau imprimat pe hîrtie (de exemplu, logotipul). Rămîne de precizat dacă aceste reguli pot fi utilizate prin analogie şi la imprimarea de sine stătătoare a facturilor (pînă vor fi anulate), deoarece instrucţiunea privind completarea facturii nu a fost modificată.
A fost înnoit răspunsul nr. 29.1.6.27 din BGPF, în care se subliniază că indicatorul salariului mediu este stabilit de Biroul Naţional de Statistică care operează, conform metodologilor aprobate, cu noţiunea de salariu mediu lunar, indiferent de faptul dacă este media pentru o singură lună sau pentru un trimestru aparte, semestru sau an. Astfel, legislaţia privind facilitatea pentru creşterea numărului personalului rămîne să fie interpretată pe vechi, noţiunea „salariu mediu anual“ din anul precedent se reduce la noţiunea „salariu mediu lunar“.
Reglementarea activităţii gospodăriilor ţărăneşti poate să fie modificată esenţial. În proiectul modificării unui şir de legi4 se prevede că vor avea statut de gospodărie ţărănească doar entităţile cu un venit anual nu mai mare de 75 600 lei. Gospodăriile ţărăneşti vor fi lipsite de dreptul de a angaja salariaţi – activitatea acestora se va baza doar pe munca membrilor de familie. Întreprinderile care nu vor corespunde acestor criterii vor fi nevoite să-şi schimbe forma organizaţională. În afară de aceasta, toate gospodăriile ţărăneşti vor fi obligate să se înregistreze în Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali în termen de un an de la publicarea legii. Actualmente, în Republica Moldova există circa 172 000 de gospodării ţărăneşti.
Au fost aprobate formulare noi pentru procedura de sechestru al bunurilor „…pe perioada examinării rezultatelor controlului fiscal şi existenţei suspiciunii că contribuabilul va înregistra obligaţiuni faţă de buget, pe care nu le va onora”5. Reiese că după efectuarea controlului fiscal, dar pînă la emiterea deciziei privind încălcarea fiscală, bunurile contribuabilului pot fi sechestrate pe bază de suspiciune? Oare aceste prevederi nu contravin Codului fiscal, doar, chiar după emiterea deciziei privind încălcarea fiscală, contribuabilul poate să achite în curs de 30 de zile sumele calculate?
Pînă în prezent, nu totul este clar în privinţa obligaţiei de a restitui IFS facturile fiscale neutilizate la modificarea componenţei fondatorilor. Această regulă este prevăzută de Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17.03.1998, deşi lipseau şi mecanismul de control, şi sancţiunile corespunzătoare. Acum mecanismul este deja prescris6: dacă contribuabilul solicită certificatul privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget pentru procedura de modificare a componenţei fondatorilor sau de înlocuire a administratorului (?), el va primi un astfel de certificat doar după restituirea formularelor facturilor fiscale. În legătură cu aceasta, apar două întrebări: în primul rînd, de ce contribuabilul trebuie să se adreseze la IFS după acest certificat, dacă acesta a fost anulat prin lege7? În al doilea rînd, Ministerul Finanţelor planifică să anuleze restituirea formularelor neutilizate8, de aceea nu este destul de clară strategia acestei modificări.
Au survenit modificări în modul de determinare a statutului de mari contribuabili. Pînă în prezent, acest statut se atribuia întreprinderilor care depăşeau anumiţi indicatori anuali9 (impozite – 2 milioane lei, profit – 50 milioane lei etc.). Acum, însă, în lista contribuabililor mari pot să fie incluse şi alte entităţi, conform deciziei şefului IFPS.
Serviciul Fiscal de Stat se află în pragul unei reforme serioase, în cadrul căreia IFS teritoriale îşi vor pierde statutul de persoane juridice independente. Pentru început este prevăzut un proiect-pilot – procedura „centralizării” va fi implementată în inspectoratele fiscale din raioanele Drochia şi Leova10. În această perioadă de tranziţie acţiunile privind controalele fiscale şi executarea silită a obligaţiilor fiscale în aceste raioane vor fi coordonate, respectiv, de IFS din raioanele Donduşeni şi Hînceşti.
Codul muncii a fost completat cu o prevedere necesară angajatorilor, şi anume: acum termenul deplasării în interes de serviciu poate fi prelungit, cu acordul angajatului, pînă la un an. Pînă la operarea acestei modificări, angajatul putea fi trimis în deplasare, conform art. 70 din CM, pe o perioadă de maximum 60 de zile.
Ministerul Finanţelor începe elaborarea noului Cod fiscal. Anume a „noului” cod, căci se presupune nu doar modificarea codului actual, ci expunerea codului într-un mod nou. Acest lucru este necesar pentru a apropia legislaţia fiscală de cea a UE, dar şi pentru a expune normele fiscale cît mai clar şi fără ambiguităţi. În grupurile de lucru pentru elaborarea noului CF sînt incluşi şi reprezentanţii sectorului real. Se planifică ca noul CF să intre în vigoare în anul 2018. Sperăm că în viitor noul CF va înlesni lucrul contabililor şi va exclude momentele discutabile existente.
1 http://www.particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=3525
2 Răspunsul nr. 28.15.44 din BGPF
3 Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 123 din 21.09.2016
4 http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=3513
5 Ordinul IFPS nr. 295 din 08.06.2010, modificat prin Ordinul IFPS nr. 1003 din 12.10.2016 (МО nr. 361–367 din 21.10.2016)
6 Ordinul IFPS nr. 400 din 14.03.2014, modificat prin Ordinul IFPS nr. 658 din 25.07.2016 (în vigoare din 04.10.2016)
7 Modificările în Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr. 160 din 22.07.2011 au fost introduse prin Legea nr. 181 din 22.07.2016 (în vigoare din 19.08.2016)
8 http://www.particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=3525
9 Ordinul IFPS nr. 267 din 14.04.2011
10 Ordinul IFPS nr. 997 din 10.10.2016