În sensul aplicării legii cu privire la crearea și instituirea Fondului de garantare privind protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvenței angajatorului, drept asemenea angajator va fi considerat cel față de care:

•  instanța de judecată a hotărât instituirea procedurii de insolvabilitate, implicând lipsirea, în tot sau în parte, a angajatorului de activele sale și numirea unui administrator/lichidator autorizat; sau
• instituția  competentă de gestionare a Fondului de garantare a constatat că întreprinderea sau unitatea angajatorului a fost definitiv închisă și că activele disponibile sunt insuficiente pentru a justifica instituirea procedurii de insolvabilitate.

În cadrul ședinței secretarilor de stat din 2 iunie a fost examinat proiectul legii prenotate. Acesta a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și prevede transpunerea prevederilor Directivei 2008/94/CE, care stabilește standarde minime privind protecția drepturilor salariale ale angajaților și prevenirea prejudicierii salariaților în cazul incapacității de plată a angajatorului. În acest scop, similar organismelor de garantare existente în statele UE, în Republica Moldova va fi instituit un Fond de garantare (în continuare – Fond) – un sistem național de garantare a creanțelor salariale distinct de procedura generală de insolvabilitate.

Acesta va fi administrat de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), fiind constituit din contribuțiile de garantare plătite de angajatori, amenzi, penalități, dobânzi, venituri din satisfacerea creanțelor față de angajatori pentru creanțe neachitate finanțate de CNAS și alte venituri.

Din Fond vor fi acoperite creanțe salariale în bani (inclusiv obligațiile fiscale aferente) datorate timp de 3 luni calendaristice, neachitate la timp angajatului de către angajator,  precum și compensația pentru concediul anual neutilizat și preavizul legal neachitat, datorate la încetarea raporturilor de muncă. Respectiv, plata de către angajator a contribuțiilor în Fond urmează a fi plafonată (potrivit notei de întemeiere, limita ar putea constitui 3 salarii medii lunare pentru anul precedent anului emiterii hotărârii instanței de judecată de intentare a procedurii de insolvabilitate a agentului economic sau o sumă fixă 50 mii lei).

Cuantumul contribuțiilor va constitui 0,1% din fondul de retribuire a muncii și se va achita de către angajatori lunar, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune.

Potrivit proiectului, baza lunară de calcul pentru fiecare salariat nu poate fi mai mică decât cuantumul salariul minim lunar pe tara stabilit de legislație, proporțional cu timpul lucrat. În cazul salariaților cu timp de muncă parțial sau regim de activitate redusă, contribuția nu va putea fi mai mică de 25% din contribuția de garantare calculată la salariul minim lunar pe țară. Totodată, angajatorul nu va achita aceste plăți obligatorii în cazul în care persoana asigurată are dreptul la prestații sociale.

Fondul va deveni parte integrantă din bugetul public național, fiind administrat independent de alte componente ale BPN. Asupra patrimoniul Fondului nu va putea fi pus sechestru în cursul unei proceduri de insolvabilitate a oricărui angajator sau a oricărei alte persoane. Deficitul acestuia va fi suplinit din bugetul de stat, iar excedentele anuale vor fi plasate în depozite la BNM sau în VMS.

Încă un aspect important este reglementarea obligatorie a plăților cuvenite salariaților de către CNAS în cazul insolvenței angajatorului, independent de îndeplinirea de către acesta a obligației de plată a contribuțiilor în Fond.

De asemenea se stabilește că, valoarea totală a creanțelor salariale plătite unui salariat pentru o lună calendaristică nu va depăși un salariu mediu lunar pe economie pentru anul precedent anului emiterii hotărârii de judecată de intentare a procedurii de  insolvență a angajatorului. Sumele achitate necuvenit vor fi restituite CNAS în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei.

Termenul de punere în aplicare a prevederilor elaborate în proiect încă nu este indicat.