Prin „jurisdicție care nu implementează standardele internaționale de transparență” se va înțelege acea jurisdicție care nu corespunde standardelor internaționale de transparență privind fondatorii, asociații, acționarii, administratorii și beneficiarii efectivi. Lista acestora va fi folosită de către autoritățile publice, întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital public în vederea stabilirii condițiilor de participare la procedurile de privatizare, parteneriat public-privat, achiziții publice și concesiuni prevăzute de Legea nr. 215/2020 pentru modificarea unor acte normative (legea deoffshorizării).

Ministerul Justiției în comun cu Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) au elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei de stabilire a jurisdicțiilor  care nu implementează standardele internaționale de transparență. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat ieri, 9 octombrie.

Potrivit notei de întemeiere a proiectului, scopul acestuia este  crearea mecanismelor efective de protejare a interesului public în procesul administrării proprietății publice, achizițiilor, de-etatizării, privatizării, concesiunilor și implementării diverselor forme de parteneriat public-privat față de multitudinea de riscuri provenite din fuzionarea grupurilor de infracționalitate organizată în condițiile globalizării.

Documentul stabilește criteriile de identificare a jurisdicțiilor  care nu implementează standardele internaționale  de transparență, modul de elaborare a listei jurisdicțiilor care nu le implementează, precum și particularități legate de actualizarea listei. Aceasta va perfectată de SPCSB, decizia de includere a entității în respectiva listă se va baza pe trei categorii de informații:

• parvenite de la organizații internaționale;
• parvenite de la autoritățile  naționale competente;
• informații publice.

Proiectul metodologiei poate fi consultat aici.